HCL 526/2025

Art. 1 – Se aprobă rezultatul analizei noului proiect de management depus de către managerul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Galați, pentru perioada de management 2025- 2030, conform Anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 – Se aprobă proiectul de management depus de către managerul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Galați, pentru perioada de management 2025- 2030, prevăzut în Anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3 – Se aprobă modelul - cadru al contractului de management întocmit în conformitate cu Anexa 5 din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului - cadru de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului - cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, a modelului - cadru al caietului de obiective, a modelului - cadru al raportului de activitate, precum și a modelului -cadru al contractului de management, cu modificările și completările ulterioare, prevăzut în Anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 4 – Primarul Municipiului Galați se împuternicește cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri. Art. 5 – Secretarul General al Municipiului Galați va asigura transmiterea și publicitatea prezentei hotărâri. Președinte de ședință, Contrasemnează, Secretar General, Anexa nr. 1 la HCL nr. 526/29.10.2025 Președinte de ședință, PROIECT MANAGERIAL Privind activitatea Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Galați 2021 - 2025 2025-2030 Anexa nr. 2 la HCL nr. 526/29.10.2025 2 CUPRINS A. Analiza socio - culturală a mediului în care își desfășoară activitatea instituția ......... 3 1. Contextul istoric ................................ ................................ ................................ ........................... 3 2. Obiectul de activitate ................................ ................................ ................................ ................... 6 3. Analiza SWOT ................................ ................................ ................................ ............................. 7 4. Misiunea instituției ................................ ................................ ................................ ...................... 9 5. Evoluția imaginii existente și măsuri luate pentru îmbunătățirea acesteia ................................ .. 9 6. Colaborări cu instituții care se adresează aceleași comunități ................................ ................... 19 B. Evoluția profesională a instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia ...... 24 1. Evenimente majore desfășurate în perioada 2021 - 2025 ................................ ............................ 24 2. Grupurile - țintă ale activităților instituției ................................ ................................ .................. 35 C. Organizarea și funcționarea instituției ................................ ................................ ......... 36 1. Subordonarea ................................ ................................ ................................ ............................. 36 2. Conducerea instituției ................................ ................................ ................................ ................ 36 3. Organigrama și statul de funcții ................................ ................................ ................................ . 37 4. Dinamica și evoluția resurselor umane ale instituției ................................ ................................ 38 D. Evoluția situației economico - financiare ................................ ................................ ....... 41 1) Situația economică - financiară a instituției în anul 2021 ................................ .......................... 41 2) Situația economică - financiară a instituției în anul 2022 ................................ .......................... 42 3) Situația economică - financiară a instituției în anul 2023 ................................ .......................... 43 4) Situația economică - financiară a instituției în anul 2024 ................................ .......................... 44 5) Situația economică - financiară a instituției în perioada 1 ianuarie - 31 august 2025 .............. 45 E. Programele și planul de acțiune pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin proiectul de management ................................ ................................ ................................ ....................... 46 1. Misiune ................................ ................................ ................................ ................................ ...... 46 2. Obiective (generale și specifice) ................................ ................................ ................................ 47 3. Strategia culturală pentru întreaga perioada ................................ ................................ .............. 47 4. Strategii și planuri de marketing ................................ ................................ ................................ 48 5. Prezentarea și descrierea programelor – cadru și a proiectelor propuse ................................ .... 51 F. Previzionarea evoluției economico - financiare a Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și veniturile instituției ce pot fi atrase din alte surse ................................ ............. 57 1. Proiectul de buget de venituri și cheltuieli pe perioada managementului ................................ .. 57 2. Numărul estimat de beneficiari pentru perioada managementului: ................................ ........... 57 G. Un țel, un vis, o necesitate ................................ ................................ .............................. 58 3 A. Analiza socio - culturală a mediului în care își desfășoară activitatea instituția 1. Contextul istoric În deceniul al optulea din secolul al XIX - lea, orașul Galați a deținut o supremație artistică națională, opera italiană și fanfara Regimentului 11 Siret, de sub conducerea capelmaestrului de faimă europeană Iosif Ivanovici, fiind cunoscute și dincolo de granițele țării. Putem înțelege climatul muzical al orașului prin faptul că din portul dunărean sunt originari criticul muzical, compozitorul și autorul dramatic Grigore Ventura, marele tenor Nae Leonard, compozitorul Dimitrie Cuclin, violonistul ș i compozitorul Ludovic Feldman, pianistul Valentin Gheorghiu ș i violonistul Ș tefan Gheorghiu, certe valori artistice în muzica românească. Imaginea pulsului artistic al Galațiului de odinioară s - a definit ș i prin lucrarea „Valurile Dunării”, de Iosif Ivanovici, valsul care a făcut înconjurul lumii și a deschis porțile afirmării internaționale a creației românești. Ansamblurile lirico - dramatice de la Matei Millo, Fani Tardini, Alexandru Vlădicescu, Mihail Pascaly, I.D. Ionescu etc., până la mari cântăreți ca Elena Teodorini, Zina de Nori, Hariclea Darclée, Charlotta Leria nu au ocolit acest centru muzical, deoarece Galațiul secolului al XIX - lea trecea în ochii interpreților drept unul dintre cele mai „rentabile” centre din țară, având un public generos, larg ș i entuziast. Cele mai vechi știri despre teatrul din Galați au apărut în ziarul local Dunărea . Ziarul Albina Românească din Iași reproducea corespondența periodicului gălățean, astfel la 5 februarie 1848 aflăm: „ O tablă arată frumosul bal - masché, de două ori pe săptămână pentru toți. Nu se mărginesc întratâta petrecerile noastre, mai avem încă una, cea mai nobilă, mai morală și mai instructivă, care ridendo castigat mores, adică un mic teatru. Așa domnilor, și aceasta s - au început de ieri, reprezentat și ținut cu cheltu ielile unei societăți Italiene Filarmonică, care are de scop a se diverta singură, făcând petrecerea altora ”. Astfel, încă din prima jumătate a secolului al XIX - lea este atestat cu certitudine teatrul din Galați și se consemnează că în afara unor tradiționale modalități de petrecere ș i de destindere a locuitorilor orașului a apărut o nouă preocupare: aceea de a viziona spectacole de teatru muzical. În acest spațiu geografic, la malul Dunării, s - au născut o serie de personalități de seamă ale culturii și artei românești, care s - au afirmat atât în plan național, cât și internațional. Existența lor a determinat formarea unui public capabil să guste evenimente muzicale, să le dorească și să le solicite. Următorul pas în dezvoltarea mișcării artistice din Galați l - a făcut „ profesorul de muzică Luigi Ademolo, care înființează un mic teatru în niște încăperi clădite pe locul Hanului Ventura, unde – pe lângă comedii – se jucau și mici operete, cu un orchestru înjghebat din mai mulți italieni ce lucrau în magaziile de la schelele din port ”. Astfel, la mijlocul secolului al XIX - lea se menționează existența teatrului muzical din Galați, sub forma unei trupe de operă și operetă italiană. După București, se pare că era primul centru din țară unde activează un ansamblu liric permanent (la Iași continua să joace teatrul moldovenesc și francez, iar la Craiova viața muzicală abia s e închega cu ansambluri de vodeviluri). Din păcate, repertoriul formației conduse de Luigi Ademolo nu este cunoscut. În scurtă vreme, Luigi Ademolo și - a format o trupă mixtă pentru a putea să prezinte publicului gălățean și spectacole în limba română. Se pare că succesul nu a fost unul neînsemnat, întrucât Vasile Alecsandri – autorul majorității vodevilurilor jucate în portul dunărean – a cerut drepturi de autor pe spectacole, „ mergând până la a pretinde ocârmuirii să suprime reprezentațiile ansamblului lui Ademolo. Stăpânirea dându - i câștig de cauză dramaturgului moldovean, a impus trupei gălățene să se limiteze la spectacolele de operă italiană ”. Din păcate, ș i lipsa unui sediu corespunzător pentru un teatru muzical a împiedicat o activitate artistică permanentă, în special pe timpul stagiunii de iarnă. După câteva amenajări improprii de „arene” și „amfiteatre” în aer liber, gălățenii au început să ceară municipalității construirea unui teatru corespunzător. Povestea construcției din Galați a început în 1859 ș i a durat până în anul 1865, când antreprenorul de hoteluri, Bogdan Ciacîru, a ridicat Teatrul Temistocle. Stabilimentul, denumit de localnici „Baraca lui Bogdan”, avea „două rânduri de loji”. Publicul începea să frecventeze 4 manifestările muzicale cu interes. Opera italiană aducea acum cântăreți din Italia, care – nu de puține ori – se duceau, după câțiva ani, la ansamblurile lirice din București, Iași și Odessa. Adeseori se publicau cronici muzicale tocmai din Italia despre spectacolele din Galați. Corespondențe săptămânale apăreau și în presa bucureșteană, fără a fi prea indulgente. Nivelul uneori scăzut al reprezentațiilor operei italiene din Galați a făcut ca stagiunea 1869 - 1870, de exemplu, să se încheie deficitar. Motivațiile sunt reprezentate și de condițiile materiale privind îmbunătățirea și creșterea nivelului artistic al spectacolelor. „Baraca lui Bogdan” era departe de a satisface cerințele unui teatru muzical, ceea ce a dus la impunerea construcției unei clădiri zidite. Cu prilejul vizitei sale la Galați, în 1869, Mihail Kogălniceanu sublinia: „ Faceți a se construi teatrul, ocupați - vă de lucrări serioase și statornice pentru care vă vor binecuvânta urmașii dumneavoastră. Teatrul este stabilimentul civilizatori u al poporațiunii. Teatrul închide crâșmele și cafenelele, teatrul dă nutriment sufletului ”. Apelul marelui cărturar ieșean a fost zadarnic, autoritățile amânând orice inițiativă în acest sens. Până în anul 1875, când Galațiul și - a pierdut privilegiul de porto - franco , spectacolele muzicale au continuat să se desfășoare în aceleași condiții precare, grădinile de vară fiind singurele care satisfăceau setea de frumos a publicului. Climatul politic destul de tulbure în pragul izbucnirii Războiului pentru dobândirea Independenței de Stat, consecințele financiare precare ale armatorilor și negustorilor din oraș, după desființarea porto - franco - ului, luptele interne dintre conservatori și liberali pentru preluarea puterii guvernamentale au contribuit la o atmosferă nouă pentru publicul gălățean. Lumea venea la teatru pentru a afla ș tirile „de ultimă oră” din culisele politice bucureștene. Publicul nu mai citea presa și prefera să vină seara la grădină, pentru a afla mașinațiile guvernului de tranziție al genera lului I. Em. Ionescu. Izbucnirea războiului din 1877 - 1878 a întrerupt viața artistică a orașului, portul pierzându - și odată cu încheierea păcii importanța politică și comercială de odinioară. După 1880, orașul Galați începe să își recâștige prestigiul, oarecum pierdut în ultimul deceniu, de important centru artistic din țară. Chiar în acel an, o veritabilă surpriză muzicală întoarce privirile editorilor, interpreților și compozitorilor spre por tul dunărean: șeful de muzică militară, Iosif Ivanovici, compune celebra partitură „Valurile Dunării”, piesă ce îi va aduce titlul de „regele valsului românesc”. După anul 1880, climatul muzical era propice înființării unei societăți muzicale alcătuită din tinere talente ale orașului. Ziarele anunțau stabilirea în Galați a unor profesori de muzică vocală și instrumentală, care își ofereau serviciile tinerilor doritori de educație artistică. Existența unor specialiști, profesori de muzică instrumentală și vo cală și dirijori, a dus în timp la constituirea unor asociații și societăți muzicale care și - au adus un aport însemnat la dezvoltarea și formarea tinerelor talente autohtone, dar și a unui public instruit și capabil să aprecieze acte de cultură de calitate . Apar acum societățile „Harpa” (1889), unde se predau cursuri de diverse discipline muzicale, societatea „Orpheus” (1890), societate muzicală germană care înlesnea prezența unor trupe de operetă și societatea „Lyra” (1898), care va sprijini inițiativele a nsamblului liric al lui M. Ionescu - Fulger a de învia teatrul românesc de vodevil. Teatrul muzical a continuat să predomine manifestările artistice de larg răsunet. Opera italiană, opera și opereta franceză, opera germană, vodevilurile israelite, trupa dramatică grecească – toate și - au dat întâlnire în portul dunărean, disputându - și întâ ietatea spre satisfacția publicului, care avea posibilitatea să urmărească un repertoriu vast și încă nereprezentat la Galați. Un eveniment artistic demn de reținut va rămâne prezentarea operei Carmen , de George Bizet, în stagiunea din 1893. Montarea unei lucrări de amploarea lui Carmen a constituit un eveniment artistic de răsunet, orașul Galați fiind mândru de a fi putut asculta această partitură muzicală înaintea multor centre europene (premiera la Paris avusese loc în 1875). Totuși, în ciuda multitudini i de trupe românești și străine, mișcarea muzicală locală nu se înviorează. Sprijinul organelor municipale rămâne departe de nevoile spirituale ale maselor. Singurii care puteau să plătească prețurile ridicate ale café - chantanurilor din port erau negustori i, armatorii, comercianții ș i marii proprietari de cereale, care vizionau micile trupe de acrobați, echipele de dansatori sau ascultau câteva cântărețe străine. Odată cu începerea războiului, turneele trupelor de teatru în Galați vor fi întrerupte. Abia după 1921, se poate vorbi de reluarea activității artistice în portul dunărean, moment în care – alături de trupele celebre ale vremii – o serie de asociații de amatori organizează spectacole muzicale. Un activ 5 animator cultural al vremii a fost profesorul Ion Antoniu, sub îndrumarea căruia, în 1917, are loc prezentarea cantatei Sărbătoarea luminii , de Enrico Mezetti, urmată în 1918 de alte două lucrări, Păpușa de Adolph Adam ș i Contrabandistul de Jacques Offenbach. La mijlocul secolului al XIX - lea exista un teatru muzical sau, poate mai corect spus, o trupă de operă și operetă. Aici, în ultimul deceniu al secolului al XIX - lea, a poposit un timp Alfonso Castaldi (1874 - 1912), încercând să transpună experiența lui muzicală în mediul orașului. Tot în Galați s - a născut și Dimitrie Cuclin (1885 - 1978), cel care va deveni unul dintre cei mai însemnați compozitori români și unul dintre cel mai profunzi gânditori asupra artei sunetelor: 20 de simfonii, 5 opere și numeroase lucr ări camerale, ca și serioase volume, printre care 5 monografii teoretice muzicale poartă semnătura lui Dimitrie Cuclin. La Galați au concertat instrumentiști de faimă mondială, printre ei numărându - se și violonistul polonez Bronislaw Huberman (1882 - 1947) sau violonistul și compozitorul ceh Jan Kubelik (1880 - 1940). Gălățenii l - au putut asculta chiar ș i pe George Enescu în anii 1910, 1912, 1915, 1918 ș i în 1938. Anul 1916 a adus orașului primul ansamblu orchestral ce s - a numit Orchestra Simfonică din Galați, care a rezistat eroic câteva stagiuni, datorită entuziasmului susținătorilor. Anul 1919 aduce în viața muzicală gălățeană primul concert de muzică de cameră, printre instrumentiști numărându - se și cunoscutul compozitor, pe atunci violonist, Ludovic Feldman (1893 - 1987), ș i el născut la Galați. După Primul Război Mondial, melomanii și muzicienii gălățeni se organizează pe diferite perioade de timp, mai lungi sau mai scurte, în asociații muzicale, cea mai importantă dintre ele fiind Societatea Filarmonică din Galați, înființată la 13 februarie 1931, ale cărui scopuri erau organizarea de concerte vocale și instrumentale, serate și excursii, ca și înființarea de cursuri publice cu secțiuni de teatru, canto, cor, muzică instrumentală ș i cursuri pentru „ orchestră ș i declamațiune, ca ș i înființarea unei biblioteci muzicale ”. În jurul anilor 1922 - 1923, trupa lui Nae Leonard susține spectacole de mare răsunet la Galați, iar în 1925 ia ființă Cântarea Dunării, căreia i se asociază o valoroasă și activă formație corală. În 1930 se înființează Societatea Simfonia și Orchestra funcționarilor publici . Încă din 1945 încep să apară așa numitele Atenee populare , care s - au constituit în adevărate „laboratoare” de studiu și evidențiere, de valorificare a unor elemente tinere, îndeosebi cu disponibilități artistico - muzicale, interpreți vocali și instrumentiști, în același timp de inițiere în materie, a unui public virtual capabil în condițiile existenței activității permanente a unei instituții profesioniste de spectacole, ori a unor manifestări ocazionale susținute de colective de gen din țară și străinătate, să poată recepta și aprecia core spunzător nivelul artistic și calitatea repertoriului abordat în aceste reprezentații, un public mai elevat ș i sensibil în materie. Încă de la începuturile unei activități cât de cât relevante în această privință, la Galați, componenții colectivelor artistice erau recrutați din disponibilul local. Experiența, harul și dăruirea unor mai vechi animatori și interpreți, A. Mazilu, A. Gheorghiu, I. Dodu, vor reuși ca după premiera farsei muzicale Nevasta pantofarului susținut la Teatrul Olimpic din 25 aprilie 1946, să stârnească bucuria și entuziasmul unui public eterogen, social ș i cultural, din cartierele mărginașe ale orașului, dar dornic de destindere ș i sincer în reacția sa. Aceeași trupă, va încerca cu succes să atragă și interpreți copii, astfel încât ei vor pregăti și juca pe rând până în 1948 unele spectacole de estradă și revistă, chiar, cu Domnișoara vedetă , Vacanță în Do major , Radio Galați 1947 , precum și cunoscuta comedie muzicală Lozul cel Mare de Salom Alechem, Copiii cântă pacea , spectacol muzical în două acte. În 1947 interpreți amatori ș i iubitori ai muzicii și dansului de sorginte folclorică alcătuiesc un colectiv care va evolua sub numele valsului lui Iosif Ivanovici Valurile Dunării . Afluența publicului și atracția pentru asemenea manifestări a determinat o creștere calitativă a spectacolelor, inclusiv prin realizarea lor cu interpreți consacrați acestei activități. Prin Decizia nr. 161/12 iunie 1954 a Comitetului executiv al Sfatului Popular Regional Galați, a luat ființă Ansamblul Muzical al Sfatului Popular Regional Galați sub conducerea compozitorului Aurel Manolache, ansamblu care, cu soliștii ș i orchestra de muzică ușoară, a prezentat în același an Primul concert de estradă ș i Sugestii și reclamații , un spectacol de satiră, umor și muzică ușoară. Prin hotărârea autorităților locale, în ianuarie 1955 ansamblului deja existent i s - a alăturat formația 6 Valurile Dunării . Spre sfârșitul anului a fost înființată Orchestra Simfonică de Stat, avându - i ca dirijori pe tinerii Ury Schmidt ș i Alecu Sfetcu. În anul 1956 prin decizia nr. 364 din 29 mai 1956 emisă de Comitetul Executiv al Sfatului Popular Regional Galați, Ansamblul de Estradă Regional Galați se transformă în Teatrul de Operetă ș i Estradă Regional . În decursul timpului, instituția gălățeană a găzduit pe scena sa o serie de artiști care au făcut carieră fulminantă pe scenele țării și pe marile scene ale lumii. Pentru început ar trebui să amintim nume care s - au născut în Galați sau au debutat pe scena Teatrului „Nae Leonard” Galați: Ileana Cotrubași, Camelia Munteanu, Marica Munteanu, Vasile Martinoiu, Octavian Naghi, Victoria Bezetti, Lucia Țibuleac, Ion Iancu, Dinu Bădescu, Margareta Nica, Elena Gâja și alții. De asemenea, nume sonore ale culturii r omânești și internaționale au colaborat cu teatrul din Galați creând în acest areal spectacole de înaltă calitate profesională și conferind instituției gălățene imaginea unei adevărate Opere Naționale: Mihail Arnăutu, Ion Buzea, Toni Buiacici, Elena Cârnei, Ion Dacian, Lili Duțescu, Octav Enigărescu, Arta Florescu, Magda Ianculescu, Ion Fână ț eanu, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Teodora Lucaciu, Cleopatra Melidoneanu, David Ohanesian, Mara Slătineanu, Ludovic Spiess, Cornel Stavru, Petre Ștefănescu Goangă, Mihai Știrbei, Dorin Teodorescu, Valentin Teodorian, Ionel Voineag, Bela Rudencu. 2. Obiectul de activitate Teatrul Național de Operă ș i Operetă „Nae Leonard” Galați este singura instituție publică de repertoriu, cu personalitate juridică, din județul Galați ce realizează și prezintă producții artistice muzicale, diverse ca gen și factură. Spectacolele sunt susținute atât la sediu (sala de spectacole și Grădina de vară „Leonard”, Casa Artelor) cât și în localitățile din județ și din ț ară, precum ș i ocazional pe scenele internaționale. În cei aproape 70 de ani de activitate, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și - a afirmat constant misiunea de a promova și valorifica arta spectacolului muzical printr - o ofertă repertorială diversificată, ce cuprinde opera, opereta, musical, spectacole de revista, comedii muzicale, baletul, ulterior și spectacole dedicate copiilor, precum și concerte simfonice și recitaluri. Spre deosebire de instituțiile lirice de prestigiu din marile centre culturale ale țării, precum București, Iași, Cluj sau Timișoara, care își structurează repertoriul preponderent în jurul producțiilor de operă și de balet, sau operetă și musical, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” adoptă o viziune integratoare, adresându - se unui public cu gusturi și așteptări variate. În acest sens, instituția se remarcă prin capacitatea de a acoperi întregul spectru al genului scenic muzical. Această abor dare complexă presupune funcționarea instituției pe multiple planuri artistice și organizatorice, cu implicarea unor colective specializate distincte, fiecare contribuind la realizarea unui repertoriu coerent, adaptat cerințelor și specificului comunității căreia i se adresează. Pe scena Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați a fost prezentat un repertoriu de dimensiuni impresionante, cele mai importante titluri din operele italiene, franceze, germane, ruse și românești fiind aplaudate în una sau mai multe versiuni scenice. Ca într - un adevărat teatru de anvergură, la Galați s - a cântat: Lakmé de Leo Delibes (premiera la 28 martie 1961), Freischütz de Carl Maria von Weber (premiera la 24 martie 1966), Faust de Charles Gounod (premiera la 9 iunie 1968), Mireas a vândută de Bedrich Smetana (premiera la 31 mai 1969), Nevestele vesele din Windsor ,de Otto Nicolai (premiera la 9 noiembrie 1975), Evgheni Oneghin – Piotr Ilici Ceaikovski (premiera la 1 aprilie 1978), Martha – Friedrich von Flotow (premiera la 23 decembrie 1981), Orfeu ș i Euridice – Christop h Wilibald Gluck (premiera la 6 aprilie 2003) ș i multe alte capodopere din repertoriu universal și românesc. Au fost de asemenea prezentate lucrări în premieră absolută, precum opera Regele Cerb de Angelo Inglese (premieră a avut loc în data de 23 iunie 2016, în regia lui Paolo Bosisio, iar scenografia a fost semnată de Domenico Franchi). Cu prilejul comemorării centenarului de la trecerea în neființă a compozitorului italian Giacomo Puccini, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” a prezentat, în premieră, un spectacol omagial de înaltă ținută artistică. Evenimentul i - a reunit p e scenă pe soliștii, orchestra, corul și ansamblul de balet al instituției, într - o producție dedicată celebrării operei pucciniene. Lucrarea Un bel dì vedremo , al cărei libret și regie poartă semnătura lui Paolo Bosisio, s - a remarcat printr - o 7 concepție scenică deosebită, întregită de scenografia spectaculoasă realizată de Domenico Franchi. Această producție de excepție a fost distinsă, în anul 2024, cu Premiul de Excelență MUSICRIT, constituind o recunoaștere a valorii artistice și a contribuți ei instituției la promovarea patrimoniului liric internațional. 3. Analiza SWOT Puncte tari • Istoricul și tradiția muzicii culte la Galați; • Abordarea unei game diversificate de genuri muzicale, incluzând opera, opereta, musicalul, concertele vocal - simfonice, spectacolele destinate copiilor, producțiile de revistă, reprezentațiile de balet, comediile muzicale și altele. Această diversitate repe rtorială contribuie la crearea unei oferte culturale complexe, adaptate diferitelor categorii sociale și grupuri de vârstă, facilitând astfel accesul publicului larg la experiențe artistice variate; • Existența unui colectiv stabil, cu o schemă de 240 de posturi, dintre care în prezent sunt ocupate 220 de posturi; • Existența unui colectiv de soliști, instrumentiști, coriști și balerini tineri, cu o bună pregătire în domeniul artistic; • Colaborări cu soliști de renume internațional, instrumentiști de prim rang, dirijori de prestigiu, regizori și scenografi de marcă care contribuie la îmbunătățirea calității reprezentațiilor artistice. Aceste parteneriate constituie un factor motivațional semnificativ pentru colectivul artistic, stimulând excelența și performanța în domeniul interpretativ; • Colaborările cu cele două instituții de învățământ artistic din Galați - Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” și Facultatea de Arte din cadrul Universității „Dunărea de Jos. Aceste două instituții pot oferi, în plus, spații pentru diferite manifestări artistic e, dar și tineri talentați; • Înființarea de grupuri miniaturale (Trio Divertimento, Cvintetul de suflători „Euphonique”, Ansamblul „Leonard” și altele), care pot oferi manifestări artistice pentru un public restrâns, în perioade dificile, cum a fost cea pandemică; • Organizarea a trei festivaluri de profil, fiecare dedicat unui gen muzical distinct. Festivalul Internațional „Leonard” explorează multiple expresii artistice, incluzând opera, opereta, musicalul, comediile muzicale, recitalurile camerale și recitalurile v ocale. Festivalul „Folk la Dunăre” promovează acest gen muzical prin prezența unor artiști de referință, consolidând astfel tradiția folkului în peisajul cultural. Festivalul de Jazz & Blues se afirmă ca un eveniment de prestigiu, atrăgând un număr tot mai mare de melomani și reunind muzicieni de înaltă valoare artistică, contribuind la diversificarea ofertei culturale; • Inaugurarea Casei Artelor, sub egida Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, a reprezentat un moment de referință în peisajul cultural gălățean, atrăgând un număr semnificativ de vizitatori. Această inițiativă a facilitat desfășurarea unei va rietăți de manifestări artistice, incluzând expoziții, lansări de carte, proiecții cinematografice și recitaluri, contribuind astfel la îmbogățirea vieții culturale și la diversificarea formelor de expresie artistică; • Organizarea în fiecare lună a seriei Jazz In The City , care aduce pe scena Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” cei mai importanți reprezentanți ai jazz - ului românesc. Această inițiativă contribuie atât la promovarea genului cât și la educarea publicului larg. Puncte slabe • Inexistența unui buget aprobat pe întregul an financiar, punându - se astfel sub semnul întrebării întregul program artistic al stagiunii; • Capacitatea sălii, care a devenit neîncăpătoare pentru publicul dornic să participe la reprezentațiile instituției: • Cinematografele, concertele, festivalurile și platformele de streaming atrag tot mai mult public, reducând interesul pentru spectacolele tradiționale ale genului muzical scenic; • Aparatura sceno - tehnică învechită; 8 • Salarizarea aflată la un nivel minim; • Lipsa instrumentelor de înaltă calitate; Oportunități • Intrarea în circuitul artistic internațional prin colaborarea cu soliști de marcă ai scenei lirice internaționale și dirijori de peste hotare ceea ce oferă o vizibilitate crescută instituției noastre • Recunoașterea instituției la nivel internațional odată cu publicarea unor articole laudative realizate de critici din Anglia, Elveția, America și Italia • Intrarea în circuitul artistic internațional odată cu prezența instituției în cadrul unor festivaluri de prestigiu din țară și de peste hotare, precum: Bucharest Opera Festival , Sibiu Opera Festival și Festivalul de Operă, Operetă și Balet de la Brașov; Festivalul Internațional de Muzică Mărțișor din Chișinău (Republica Moldova) • Diversitatea repertorială prin introducerea unor producții moderne, precum Amy Winehouse..prea devreme sau Édith Piaf – o viață poate atrage un public mai divers • Implicarea mediului de afaceri local prin sponsorizări, parteneriate și donații poate contribui la îmbunătățirea resurselor financiare și la creșterea calității producțiilor • Organizarea unor spectacole în aer liber, atât în Grădina de vară „Leonard” sau în spații importante ale orașului, poate crește notorietatea teatrului și poate atrage un public nou • Organizarea unor evenimente în centrul comercial Shopping City Galați, precum concerte gratuite sau flashmob - uri pot de asemenea să atragă un public nou, care să devină fidel reprezentațiilor instituției • Colaborarea cu opere, filarmonici, licee de arte ori facultății de specialitate din țară și din străinătate poate îmbogăți repertoriul și poate atrage artiști de prestigiu • Colaborarea cu regizorul de renume internațional, Paolo Bosisio, de la Universitatea de Stat din Milano, Italia și cu scenograful Domenico Franchi (Italia), oferă posibilitatea realizării unor proiecte de anvergură • Vizibilitatea dată de festivalurile organizate, atât la nivel național, cât și internațional • Colaborările în proiecte culturale, în parteneriat cu Primăria Municipiului Galați și Consiliului Județului Galați Amenințări • Existența unei clădiri improprii genului liric abordat (scenă fără posibilități tehnice) împiedică, din punct de vedere tehnic, realizarea unor spectacole grandioase; • Dificultăți în atragerea și păstrarea artiștilor reprezintă o amenințare a tuturor instituțiilor de cultură din orașele de dimensiuni medii și mici. Această tendință poate conduce, pe termen lung, la o diminuare a calității producțiilor locale, afectând at ât diversitatea repertorială, cât și nivelul artistic al reprezentațiilor; • Interesul pentru spectacolele genului scenic este mai pronunțat în rândul generațiilor mai în vârstă. În timp, dacă instituția nu depune un efort susținut de atragere a tinerilor, poate duce la scăderea numărului de spectatori; • Perioadele de recesiune economică sau evenimentele socio - politice pot reduce bugetele alocate culturii și pot diminua disponibilitatea publicului de a cheltui pe bilete la spectacole; • Evenimente neprevăzute, cum ar fi pandemii sau crize globale, pot duce la suspendarea activității teatrului și la pierderi financiare semnificative. 9 4. Misiunea instituției Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați reprezintă un pilon esențial al vieții culturale locale, având un rol semnificativ în promovarea artei lirice și a tradițiilor muzicale. Prin activitatea sa, instituția contribuie la consolidare a identității culturale a regiunii și la diversificarea ofertei artistice disponibile publicului. Misiunea principală a instituției este de a facilita accesul publicului la producții muzicale de înaltă calitate artistică, printr - un repertoriu variat care include toate genurile scenice muzicale . Această diversitate artistică permite atragerea unui public extins, cu interese și preferințe diferite. Instituția are de asemenea și un rol educativ, având ca obiectiv creșterea nivelului de cultură muzicală a publicului. Prin expunerea constantă la spectacole și prin organizarea unor evenimente de înaltă calitate, teatrul contribuie la dezvoltarea gustului estetic al spectatorilor și la familiarizarea acestora cu operele marilor compozitori. Un alt aspect definitoriu al activității Teatrului „Nae Leonard” este menținerea unui standard ridicat de interpretare artistică. Prin colaborarea cu artiști consacrați și prin integrarea noilor generații de interpreți, instituția se angajează să ofere spe ctacole de calitate, capabile să răspundă atât așteptărilor publicului, cât și exigențelor criticilor de specialitate. Prin producțiile sale, liricul gălățean contribuie nu doar la divertismentul publicului, ci și la dezvoltarea sa intelectuală și spirituală, stimulează reflecția, sensibilitatea estetică și capacitatea de a aprecia expresia artistică în formele sale cele m ai elaborate. Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” are ca misiune susținerea și promovarea actului artistic autentic, oferind o platformă de exprimare pentru artiștii locali și pentru cei din alte centre culturale. Astfel, instituția devine un catalizator al dezvoltării artistice și un punct de referință în peisajul cultural românesc. Într - un context cultural în continuă schimbare, instituția își adaptează repertoriul astfel încât să mențină un echilibru între tradiție și inovație. Pe lângă operele clasice, instituția explorează și producții contemporane, oferind astfel publicului o per spectivă largă asupra evoluției artei lirice. În acest context, instituția își asumă rolul de promotor al diversității culturale specifice spațiului european, asigurând accesibilitatea lingvistică și conservarea patrimoniului artistic universal. Totodată, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leon ard” își definește misiunea și printr - o componentă educațională, având ca obiectiv formarea și sensibilizarea publicului în raport cu valorile culturale și muzicale. Prin aceste inițiative, instituția își consolidează relevanța atât la nivel local, cât și național, contribuind la dezvoltarea unui mediu cultural dinamic și incluziv. 5. Evoluția imaginii existente și măsuri luate pentru îmbunătățirea acesteia De - a lungul timpului, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și - a consolidat prestigiul în peisajul cultural național și nu numai , devenind un reper al artei lirice interpretative românești. Imaginea instituției s - a construit treptat , îmbinând tradiția și inovația. Lucrările consacrate din repertoriul de operă, operetă, musical au asigurat păstrarea identității și continuarea tradiției instituției, iar deschiderea către spectacole moderne, în care au fost reprezentate personalități emblematice contemporane , precum Amy Winehouse, É dith Piaf, au contribuit la diversificarea repertorială și la ofertei culturale. În ultima perioadă, Teatrul a parcurs un proces de modernizare la nivel artistic, aducând producții spectaculoase, cu decoruri și costume de înaltă calitate realizate de colaboratori cu renume internațional, ce au ridicat standardele și prestigiul instituț iei. Un element important în consolidarea imaginii a fost de asemenea și calitatea muzicală a producțiilor, datorită colectivelor artistice în care au fost implicați numeroși tineri absolvenți ai celor mai importante universități de muzică din țară. Datorită dinamizării colectivelor artistice, prin aducerea tinerilor soliști, instrumentiști, balerini spectacolele instituției s - au îmbunătățit semnificativ din punct de vedere artistic. Totodată, colaborarea cu dirijori, interpreți, regizori, scenografi de marcă, r ecunoscuți la nivel internațional a contribuit la îmbunătățirea și diversificarea repertoriului instituției, aducând producții de înaltă calitate artistică. 10 Toate acestea au oferit vizibilitate instituției, atât la nivel național cât și internațional, iar în ultimii ani, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” a fost invitat în cadrul marilor festivaluri de operă din țară și din Republica Moldova, precum: - 15 iunie 2024 – în cadrul Bucharest Opera Festival – All Puccini Edition , Teatrul „Nae Leonard” a prezentat opera La Boh ème , fiind una dintre cele mai bune reprezentații din cadrul întregului festival, conform criticilor de specialitate - 6 octombrie 2024 – în cadrul Sibiu Opera Festival , ediția a XXIII - a , opera La Bohème a liricului gălățean a fost reprezentată pe scena Centrului Cultural „Ion Besoiu” - 16 noiembrie 2024 – la Festivalul de Operă, Operetă și Balet Brașov, ediția a XXI - a , soliștii, orchestra, corul și baletul Teatrului a prezentat pentru prima dată pe scena Operei brașovene Adriana Lecouvreur - 6 martie 2025 – în cadrul Festivalul ui Internațional de muzică „Mărțișor” Chișinău pentru prima dată în spațiul basarabean, a fost prezentat spectacolul operetei Liliacul de soliștii, orchestra, corul și baletul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” 11 - 22 iunie 2025 – Bucharest Opera Festival, ediția a IV - a , după succesul premierei de pe scena liricului gălățean, artiștii Teatrului au prezentat în cadrul celui mai important festival de operă din țară opera Lucia di Lammermoo r În urma acestor reușite, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” a intrat în atenția criticilor de specialitate, scriindu - se numeroase cronici pozitive, atât în publicații naționale, cât și internaționale. Una dintre cele mai relevante realizări ale artei lirice românești din ultimii ani, a fost obținută de liricului gălățean în cadrul Bucharest Opera Festival 2025. Reprezentația operei Lucia di Lammermoor a beneficiat de o critică deosebită realizată de criticul britanic Petre Quantrill , publicată în revista internațională de specialitate Bachtrack , sub titlul „Death by a thousand cuts for a compelling Lucia di Lammermoor from Galați ” . Este important de subliniat faptul că aceasta a fost singura cronică publ icată de criticul britanic din cadrul Festivalului bucureștean. Lucia di Lammermoor a operei gălățene a fost evaluată cu un remarcabil calificativ de 4 din 5 stele , plasând opera din Galați pe același nivel cu instituții lirice de prim rang, precum: Royal Opera House ( Londra ) , Bavarian State Opera ( München ) sau Metropolitan Opera ( New York ) și altele, În clasamentul respectiv, singura instituție muzicală care a obținut calificativul maxim de 5 stele a fost Teatro a lla Scala din Milano , reper incontestabil a l excelenței mondiale . Această distincție nu reprezintă doar o validare a calității artistice a producției, ci și o confirmare a poziționării onorante a Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” în circuitul internațional al instituțiilor lirice . Distincția obținută demonstrează capacitatea instituției de a se ridica standardele marilor scene lirice globale. În ceea ce privește comunicarea externă, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și - a dezvoltat considerabil prezența în mediul online. Utilizarea rețelelor sociale, precum Facebook , Instagram, Tik - Tok , realizarea materialelor de promovare atractive, conținutul frecvent publicat, au adus activitatea instituției mai aproape de public. 12 Fig. 1 . Vizite pe pagina de Facebook a Teatrului, în perioada 1 septembrie 2023 – 1 septembrie 2025 Fig. 2 . Interacțiuni cu conținutul și Clicuri pe link pe pagina de Facebook a Teatrului, în perioada 1 septembrie 2023 – 1 septembrie 2025 Fig. 3 . Impactul conținutului publicat pe pagina de Facebook a Teatrului, în perioada 1 septembrie 2023 – 1 septembrie 2025 13 Fig. 4 . Audiența paginii de Facebook a Teatrului, în funcție de vârstă și ge n, în perioada 1 septembrie 2023 – 1 septembrie 2025 Fig. 5 . Impactul postărilor de pe pagina de Instagram a Teatrului, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023 Fig. 6 . Numărul de vizite de pe pagina de Instagram a Teatrului în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023 Fig. 7 . Impactul postărilor de pe pagina de Instagram a Teatrului, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024 Fig. 8 . Numărul de vizite de pe pagina de Instagram a Teatrului în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024 14 Fig. 9 . Numărul de vizualizări pe pagina de Instagram a Teatrului, în perioada 1 ianuarie – 1 septembrie 2025 Fig. 10 . Impactul postărilor pe pagina de Instagram a Teatrului, în perioada 1 ianuarie – 1 septembrie 2025 Fig. 11 . Interacțiuni cu conținutul pe pagina de Instagram a Teatrului, în perioada 1 ianuarie – 1 septembrie 2025 Fig. 12 . Clicuri pe link, de pe pagina de Instagram a Teatrului, în perioada 1 ianuarie – 1 septembrie 2025 Fig. 13 . Privire de ansamblu al conținutului publicat pe Tik - Tok - ul Teatrului 15 Fig. 14 . Interacțiunea publicului cu pagina oficială de Tik - Tok a Teatrului în perioada 1 septembrie 2024 – 31 august 2025 Fig. 15 . Audiența paginii de Tik - Tok a Teatrului , în perioada 1 septembrie 2024 – 31 august 2025 Fig. 16 . Numărul total de urmăritori pe pagina de Tik - Tok a Teatrului, în perioada 1 septembrie 2024 – 31 august 2025 16 Fig. 17 . Distribuirea vizualizărilor după gen și vârstă de pe pagina de Tik - Tok a Teatrului, în perioada 1 septembrie 2024 – 31 august 2025 Fig. 18 . Distribuirea vizualizărilor după țări sau orașe de pe pagina de Tik - Tok a Teatrului, în perioada 1 septembrie 2024 – 31 august 2025 17 Fig. 19 . Total general evidențieri, conform site - ului oficial al Teatrului Fig. 20 . Vizualizări și vizitatori pe site - ul oficial al Teatrului, în perioada 2022 - 2025 Fig. 21 . Total vizualizări pe site - ul oficial al Teatrului, în perioada 2022 - 2025 18 Fig. 22 . Accesările de pe pagină site - ului oficial al Teatrului Fig. 23 . Locațiile vizualizărilor site - ului oficial al Teatrului Analizând comparativ statisticile provenite din paginile oficiale de social media ( Facebook , Instagram și Tik - Tok ) și de pe site - ul oficial al instituției se poate observa o creștere semnificativă a vizibilității Teatrului „Nae Leonard” în spațiul public online. Această evoluție ascendentă confirmă interesul tot mai mare manifestat de public față de activitatea , repertoriul și evenimentele divers e propus de teatru. În concluzie , aceste statistici nu doar ilustrează o tendință de creștere a audienței, ci și subliniază rolul pe care mediul digital îl are în consolidarea legăturii dintre instituția de spectacol și comunitatea sa culturală , dar și calitatea conținutului postat în ultimii ani. 19 6. Colaborări cu instituții care se adresează aceleași comunități Centru universitar ș i cultural de importanță majoră, municipiul Galați oferă diverse oportunități de colaborare cu instituții de învățământ ș i cultură. Colaborarea cu aceste instituții se desfășoară în avantajul celor implicați ș i al publicului, în timp ce elevilor și studenților li se oferă oportunități de formare profesională, publicul experimentează opera în spații neconvenționale sau aplaudă tineri artiști de operă și balet. - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GALAȚI și CONSILIUL LOCAL GALAȚI - În calitate de Ordonator principal de credite, Primăria Municipiului Galați a fost principalul partener sub egida căruia s - au desfășurat toate activitățile Teatrului Național de Operă ș i Operetă „Nae Leonard” Galați, în perioada 202 1 - 202 5 . În colaborare cu Primăria Municipiului Galați și Consi liul Local Galați, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” a găzduit importante evenimente pentru comunitatea gălățeană. Unul dintre acestea este celebrarea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie, eveniment organizat periodic în cadr ul instituției. Pe lângă premiile decernate de Primarul Ionuț Pucheanu, cuplurile se bucură de un spectacol de excepți e, susținut de artiștii Teatrului. - UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS” DIN GALAȚI - Cea mai importantă instituție de învățământ superior din regiune, constituie un partener important pentru Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”. Colaborarea dintre cele două instituții contribuie semnificativ la promovarea actului artistic în mediul universitar, facilitând accesul studenților și cadrelor didactice la evenimente artistice de înaltă calitate și susținând astfel formarea unei culturi estetice solide în rândul tinerilor. Liricul gălățean le oferă tinerilor interpreți aflați la început de carieră oportunitatea de a evolua într - un cadrul profesional de prestigiu, alături de o echipă tânără, entuziastă și profesionalistă. Prin Casa Artelor, instituția și - a diversificat activitatea culturală, devenind totodată un important spațiu expozițional dedicat promovării artei plastice contemporane, cu un accent deosebit pe susținerea artiștilor plastici emergenți. Proiectele inițiate de Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” în colaborare cu Facultatea de Arte din cadrul Universității „Dunărea de Jos” se concretizează în evenimente culturale de înaltă calitate, caracterizate prin inovație, dinamism și diversitate expresivă. Aceste inițiative contribuie semnificativ la îmbogățirea vieții cultu rale regionale, susținând dezvoltarea artistică și educațională a comunității și facilitând dialogul interdisciplinar între mediul academic și cel artistic. Fig. 24 . Fotografie din cadrul evenimentului Atelier – expoziție de grafică și pictură a studenților Facultății de Arte, desfășurat la Casa Artelor în data de 3 mai 2023 20 Fig. 25 . Fotografie din cadrul Recitalului susținut de studenții Facultății de Arte, specializarea Canto, la Casa Artelor în data de 30 mai 2023 Fig. 26 . Fotografie din cadrul vernisajului Expo - Alumni , eveniment desfășurat în data de 19 octombrie 2024, la Casa Artelor Fig. 27 . Fotografie din cadrul Recitalului vocal - instrumental Arioso , susținut de studenții Facultății de Arte din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, în data de 13 decembrie 2024 la Casa Artelor Fig. 28 . Fotografii din cadrul spectacolului experimental Nu sunt doar...„o voce”! Sunt și....„ o gaiță”! susținut de studenții Facultății de Arte, specializarea Canto, în data de 13 aprilie 2025 la Casa Artelor 21 - LICEUL DE ARTE „DIMITRIE CUCLIN” GALAȚI – Colaborarea dintre Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați reprezintă un pilon esențial în susținerea și dezvoltarea vieții artistice locale, având un impac t important asupra formării și promovării noii generații de artiști, Prin acest parteneriat strategic, se facilitează un dialog constant între mediul educațional preuniversitar și cea mai importantă instituție de spectacole muzicale, formând punți între pr egătirea teoretică și cea practică. Prin implicarea elevilor în evenimentele desfășurate în cadrul teatrului – spectacole, recitaluri, expoziții – se oferă un cadrul valoros de învățare experențială, care contribuie la dezvoltarea abilităților interpretati ve, tehnice și expresive ale acestora. De asemenea, această deschidere a scenei liricului gălățean către tinerelor talente oferă oportunitatea de promovare și validare timpurie, sprijinind traseul profesional al viitorilor muzicieni sau artiști plastici. T otodată, parteneriatul dintre cele două instituții are un rol important în dinamizarea și diversificarea ofertei culturale a orașului, prin proiecte comune ce implică publicul larg și contribuie la valorificarea potențialului creativ al tinerilor și la con solidarea identității culturale regionale, transformând Galațiul într - un veritabil spațiu de afirmare și dezvoltare a artei în toate formele sale. Fig. 29 . Fotografie din cadrul vernisajului Alerg ca să - mi cunosc natura , expoziție realizată de eleva Liceului de Arte „D. Cuclin” Amalia Popescu, desfășurată la Casa Artelor în data de 14 martie 2024 Fig. 30 . Fotografie din cadrul recitalului Tineri pianiști în recital , susținut de elevii Liceului de Arte „D. Cuclin” la Casa Artelor în data de 20 martie 2024 Fig. 31 . Fotografie din cadrul evenimentului Atestat de modă , al elevilor Liceului de Arte „D. Cuclin”, specializarea creație vestimentară – modă, desfășurat la Casa Artelor în data de 10 iunie 2024 22 - CENTRUL CULTURAL „DUNĂREA DE JOS” – Colaborarea dintre Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și Centrul Cultural „Dunărea de Jos” reprezintă un demers semnificativ în consolidarea și dinamizarea vieții culturale din Galați. Prin organizarea de evenimente în sala de spectacole a Teatrului sau la Casa Artelor, cele două instituții contribuie la promovarea artei și culturii în rândul tuturor categoriilor sociale, cultivând totodată reprezentații artistice de înaltă calitate. Un important element al acestei colaborări este promovarea și sprijinirea tinerilor interpreți și artiști plastici, cărora li se oferă oportunitatea de a se afirma într - un spațiu artistic local, cu prestigiu. Manifestările organizate în comun susțin conservarea și valorifica rea tradițiilor și creațiilor populare românești, factor important în păstrarea identității culturale locale. Astfel, această colaborare dintre cele două instituții, nu doar dinamizează viața culturală locală, ci și contribuie la integrarea creativității t inerilor în patrimoniul cultural național. Fig. 32 . Fotografie din cadrul evenimentului Pentru dumneavoastră, doamnă , organizat de Consiliul Județean și Centrul Cultural Galați, desfășurat la Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” în data de 6 martie 2023 Fig. 33 . Fotografie din cadrul Recitalului susținut de elevii Centrului Cultural, susținut în data de 12 iunie 2023 la Casa Artelor - FILARMONICA „LYRA – GEORGE CAVADIA” Brăila – Artiștii Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați susțin în mod constant reprezentații de operă, operetă, musical și concerte pe scena Filarmonicii „Lyra – George Cavadia” din Brăila, supl inind absența unei instituții muzical - teatrale de profil în acest oraș. Această colaborare răspunde unei nevoi culturale majore și se reflectă prin prezența constantă a publicului brăilean la spectacolele susținute de liricul gălățean. Un rol deosebit de i mportant în cadrul acestui parteneriat îl dețin instrumentiștii Teatrului „Nae Leonard”, care, începând cu anul 2016, sub conducerea maestrului Petrea Gogu, fac parte din Orchestra de Cameră „George Cavadia”. Astfel, colaborarea dintre cele două instituții nu doar compensează lipsa unei operei în Brăila, ci și consolidează unitatea culturală regională, oferind un cadrul profesional pentru dezvoltarea artiștilor și pentru educarea gustului muzical prin spectacole de înaltă calitate. 23 Fig. 34 . Fotografie din cadrul concertului Danubius Jazz Band , susținut de soliștii, instrumentiștii și balerinii Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” în data de 19 iunie 2024 , Filarmonica „Lyra – George Cavadia”, Brăila Fig. 35 . Fotografie din cadrul Concertului Coral Pascal, susținut de Corul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, dirijor Daniel Nistor, 25 aprilie 202 5, Filarmonica „Lyra – George Cavadia” Brăila Fig. 36 . Fotografie din cadrul spectacolului operei Cavalleria Rusticana , susținut de soliștii, corul și orchestra Teatrului Național de Operă „Nae Leonard” în data de 12 aprilie 2025, pe scena Filarmonicii 24 B. Evoluția profesională a instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia 1. Evenimente majore desfășurate în perioada 2021 - 2025 a) Premiere Anual, repertoriul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” este îmbogățit cu noi producții aparținând unor genuri variate. Artiștii instituției aduc în fața publicului atât capodopere ale repertoriului liric și românesc, cât și musical - uri dedicate unor personalități marcante ale muzicii , comedii muzicale pline de umor și spectacole de excepție. În perioada 2021 - 2025, au fost realiz ate unsprezece premiere , care au fost apreciate atât de publicul meloman cât și de critici de specialitate. 1) É dith Piaf...o viață – musical – 13 - 14 februarie 2021 Musical realizat de Dan Mirea, în triplă ipostază – scenarist, regizor și scenograf - prezintă viața și personalitatea cântăreței É dith Piaf , într - un spectacol unitar, cu un concept modern, ce mizează pe emoția expresiei non verbală, transmisă direct spectatorului. Spectacolul este inedit, emoționant și captivant, prezentat de soliștii, actorii și orchestra secției de Revistă, alături de corul și baletul Teatrului. Fig. 37 . Fotografie din cadrul spectacolului É dith Piaf...o viață! 2) Carmencita – comedie muzicală – 20 martie 2022 Spectacolul în regia lui Cătălin Vasiliu aduce o acțiune plină de întâmplări neprevăzute, operă în teatru, artă sub amenințări și gloanțe, granițe între realitate și ficțiune, între dramă și comedie. Textul este realizat pe structura celebrei nuvele „Carmen” de Prosper Mérimée, cu inserții din operele marilor dramaturgi: Michael Frayn, Wiliam Shakespeare, Carlo Goldoni, sau chiar din binecunoscutul film „Clanul sicilienilor”. Finalul spectacolului apar e ca o concluzie și avertisment totodată: „Nu irosiți gloanțele, nu trageți în artă! Deși e atât de vizibilă, gloanțele trec prin ea fără s - o distrugă.” Comedia muzicală a fost prezentată de actorii, soliștii și orchestra de Revistă . Fig. 38 . Fotografie din cadrul spectacolului Carmencita 3) Pescuitorii de perle – operă – 21 mai 2022 În cadrul celei de a XVII - a ediții a Festivalului Internațional „Leonard”, zestrea repertorială a Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” a fost îmbogățită cu o capodoperă a epocii romantice franceze, preze n tă în repertoriul marilor teatre muzicale ale lumii – Pescuitorii de perle de Georges Bizet. Reușita acestui spectacol s - a datorat colaborării dintre doi c olaboratori de excepție – regizorul Paolo Bosisio și scenograful Domenico Franchi. Viziunea regizorală a creatorului italian de marcă, a explorat latura complexă a psihologiei personajelor și intriga acțiunii lor. Parfumul oriental al locului 25 în care este plasată desfășurarea operei a fost conferit prin decoruri, costume, mișcări și lumini, valorificându - se realismul simbolic al concepției artistice. Subiectul operei care ne poartă într - un paradis terestru în care prietenia, dragostea și onestitatea intră în conflict cu prejudecățile sociale, a atras atenția publicului, fiind mereu reprezentată cu sala plină. Sinceritatea sentimentelor zugrăvite, savoarea tablourilor scenice din lumea exotică a Orientului, precum și frumusețea neobișnuită a melodiilor, fac ca această operă să fie apreciată de generații întregi de spectatori. În distribuție au fost tineri soliști ai teatrului, a căror voci valoroase au dat viață muzicii inspirate a lui Georges Bizet, alături de orchestra, corul și baletul operei, sub bagheta dirijorului Cristian Sandu. Fig. 39 . Fotografii din cadrul premierei operei Pescuitorii de perle 4) Don Giovanni – operă – 12 iunie 2022 Încheierea celei de - a XVII - a ediții a Festivalului Internațional „Leonard” a fost marcată prin premiera operei Don Giovanni de W.A. Mozart, una dintre cele mai cunoscute și importante lucrări are marelui compozitor. După decenii în care această capodoperă mozartiană nu a mai fost montată pe scena liricului gălățean, în data de 12 iunie 2022, a fost reprezentată într - o versiune regizorală semnată de maestrul Paolo Bosisio, scenografia aparținându - i lui Domenico Franchi și conducerea muzicală dirijorului Cris tian Sandu. Fig. 40 . Fotografii din cadrul premierei operei Don Giovanni 5) Gâlcevile din Chioggia – musical – 23 octombrie 2022 Musical - ul Gâlcevile din Chioggia a adus în deschiderea celei de a XVIII - a ediții a Festivalului Internațional „Leonard” efervescența Italiei, fiind realizat de regizorul Cristian Gheorghe după piesa de teatru omonimă a marelui dramaturg Carlo Goldoni. Spectacolul plin de vitalitate și culoare prezintă poveste complicată, trepidantă și fascinantă, veche de când umanitatea, a relațiilor dintre bărbați și femei . Iubirea este însoțită de patimă și intrigă, scandalurile iau uneori proporții neașteptate, însă în cele din urmă toată lumea își va găsi armonia. Tânăra echipa a secției de Revistă, a adus o reprezentație excepțională, prin spontaneitatea, prospețimea și bucuria totală de a fi pe scenă. Baletul, coordonat de maestrul de balet Gabriela Gegea, a completat povestea prin dansurile lor pasionale. Inspiratele decoruri, realizate de scenograful Ionuț Mitrofan, succesiunea tablourilor, muzica marcată de ritmurile specifice Mediteranei compusă de maestrul Nicolae Mantu și umorul – toate acestea au contribuit la crearea unui spectacol de excepție. 26 Fig. 41 . Fotografie din cadrul spectacolului Gâlcevile din Chioggia 6) Mam'zelle Nitouche – operetă – 18 - 19 februarie 2023 Pentru a marca împlinirea a 140 de ani de la premiera absolută a operetei Mam’zelle Nitouche , soliștii, orchestra, corul și baletul ale Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” au readus pe scenă, în data de 18 februarie 2023, povestea plină de umor și vitalitate a lucrării lui Florimond Ronger. Spectacolul a fost prezentat într - o versiune regizorală originală, semnată de Octavian Jighirgiu și susținută de o echipă de tineri interpreți talentați, care au reușit să transmită prospețimea și energia lucrării. Viziunea regizorală a conferit un aer con temporan și revigorant, adaptând libretul și muzica astfel încât să răspundă cerințelor actuale. Muzica cuceritoare, condusă de maestrul dirijor Eugen Dan Drăgoi, situațiile comice și personajele savuroase au cucerit publicul prezent. Un element distinctiv al acestei premiere a fost colaborarea dintre scenograful Ionuț Mitrofan și video designerul Andrei Cozlac, care au realizat un ansamblu vizual spectaculos. Proiecțiile video au adus pe scenă un dinamism aparte, creând sugestii virtuale de spațiu și transformări vizuale ce au amplificat ritmul și intensitatea dramatică a specta colului. Decorul, dominat de contrastul alb - negru, a fost completat și pus în valoare de aceste inserții vizuale, rezultând o scenografie contemporană, coerentă și de mare impact. Fig. 42 . Fotografie din cadrul spectacolului Mam ' zelle Nitouche 7) Amy Winehouse ... prea devreme – musical – 29 - 30 aprilie 2023 Inspirat din viața și cariera celebrei cântărețe britanice musical - ul Amy Winehouse...prea devreme a fost realizat de regizorul Dan Mirea, alături de scenograful Ionuț Mitrofan. Spectacolul aduce în prim plan, pentru prima dată în țara noastră profunzimea și complexitatea celei care a revoluționat industria muzicală prin stilul său interpretativ unic ș i prin piesele inspirate din viața și trăirile sale, într - un concept original, modern și inedit. În cadrul acestui musical, artiștii secției de Revistă au prezentat lucrări muzicale din repertoriul artistei, care scot în evidență evoluția și perioadele importante ale vieții legendarei artiste. Povestea este presărată cu umor, dar sfârșitul tragic al artistei are un rol moralizator . În ansamblu, spectacolul este ca o meditație scenică asupra fragilității condiției umane, a vulnerabilităților inerente și a genialității care definește destinul unui creator autentic , supus tentațiilor și problemelor din zi lele noastre. 27 Fig. 43 . Fotografie din cadrul spectacolului Amy Winehouse...prea devreme 8) Adriana Lecouvreur – operă – 22 octombrie 2023 Deschiderea celei de - a XIX - a ediții a Festivalului Internațional „Leonard” a fost marcată de premiera operei Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea, una dintre perlele verismului, interpretată de soliștii, orchestra, corul și baletul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”. Concepția regizorală a fost realizată de Anda Tabacaru, căreia întreaga ediție a festivalului i - a fost dedicată, în semn de omagiu, la împlinirea a 35 de ani de activitate artistică, carieră începută pe scena liricului gălățean. Viziunea sa a adus în prim - plan figura Adrianei Lecouvreur ca actriță emblematică a Comediei Franceze, caracterizată prin demnitate, forță interioară și devotament față de arta teatrală. În final, identificarea protagonistei cu Melpomena, zeița tragediei, este transfigurată într - un simbol al consacrării absolute în templul artei, sugerând ascensiunea către eternitate. Scenografia, semnată de Ionuț Mitrofan, a integrat estetica fastuoasă a stilului Art Deco, prin utilizarea formelor geometrice, a liniilor fluide și a detaliilor metalice strălucitoare. Element central al construcției scenografice l - au constituit cele două măști monumentale, emblematice pentru arta teatrală, care au impresionat prin dimensiune și prin rafinamentul execuției. Muzica plină de romantism a fost condusă cu rigoare de către dirijorul Victor Dumănescu, care a pus în valoare expresivitatea fiecărui interpret. Artiștii Teatrului „Nae Leonard” au oferit astfel un spectacol de înaltă ținută, apreciat drept un veritabil s ucces al deschiderii festivalului. Fig. 44 . Fotografii din cadrul spectacolului Adriana Lecouvreur 9) Săracu' Gică – comedie muzicală – 4 februarie 2024 Această spectacol deosebit a fost prezentat pentru prima dată pe data de 20 aprilie 1996 sub îndrumarea regizorală a reputatului actor Gheorghe V. Gheorghe ș i s - a impus ca un reper important în peisajul teatral gălățean, fiind apreciat atât de public, cât și de critici . Prin viziunea regizorală și valoarea artistică a spectacolului, Săracu' Gică rămâne un punct de referință în istoria teatrului gălățean. Sub coordonarea regizorului Cristian Gheorghe, în luna februarie a anului 2024, acest spectacol a fost reinterpretat într - o manieră inovatoare, aducând un omagiu deosebit legendarului actor gălățean Gheorghe V. Gheorghe. Prin noua montare, s - a urmărit atât păstrarea esenței comice și a farmecului poveștii originale, cât și revitalizarea spectacolului printr - o viziune contemporană. Fiecare element al punerii în scenă a fost conceput astfel încât să creeze o atmosferă plină de dinamism și bună dispoziție , fii nd foarte bine primit de public . 28 Scenografia realizată de Ionuț Mitrofan a reprezentat un element definitoriu al acestei montări, îmbinând cu măiestrie influențe ale stilului Art Deco cu elemente tradiționale românești. Prin această fuziune stilistică, spectacolul a reușit să surprindă at ât atmosfera epocii interbelice din România, cât și să ofere o identitate vizuală distinctă, în perfectă armonie cu estetica narativului . Prin această reinterpretare, Săracu' Gică ș i - a reafirmat valoarea artistică și relevanța în peisajul cultural contempo ran, confirmând impactul său semnificativ asupra publicului și continuitatea sa ca parte esențială a patrimoniului teatral gălățean. Fig. 45 . Fotografie de la premiera spectacolului Săracu Gică 10) Un bel di vedremo – spectacol - operă dedicat vieții lui G. Puccini – 27 octombrie 2024 Deschiderea celei de a XX - a ediții a Festivalului Internațional „Leonard” – dedicat centenarului Puccini a avut loc duminică, 27 octombrie . Acest eveniment a prilejuit prezentarea în premieră absolută a spectacolului Un bel dì vedremo , semnat de regizorul Paolo Bosisio, colaborator de lungă durată al Operei din Galați și președinte de onoare al evenimentului. Titlul spectacolului face referire la celebra arie din opera Madama Butterfly și reprezintă un omagiu adus creației pucciniene. Textul întregului spec tacol a fost realizat de Paolo Bosisio, pentru a celebra centenarul trecerii în neființă a marelui compozitor italian, fiind atent la toate detaliile vieții și creației sale, Construit sub forma unei evocări dramatice, spectacolul ilustrează ultimele zile din viața compozitorului, desfășurându - se în clinica din Bruxelles, unde acesta, diagnosticat cu cancer laringian, își confruntă propria mortalitate, rememorând momente definitorii ale existenței sale. Îmbinând elemente de realitate, amintire și introspecție, spectacolul propune o perspectivă profundă asupra personalității lui Puccini, interpretat de maestrul Teodor Niță. Pe fundal, prin intermediul unui tul translucid, sunt pr oiectate imagini cu momente esențiale din viața compozitorului, intercalate cu fragmente muzicale reprezentative – arii, duete și ansambluri din operele sale. Această abordare artistică a permis publicului să se apropie de universul interior al lui Puccini, să exploreze trăirile sale și să redescopere complexitatea creației sale. Scenografia spectacolului, concepută de Domenico Franchi, se distinge printr - o viziune teatrală inovatoare, îmbinând dimensiunea artistică și cea biografică. În vederea realizării unui dialog vizual între trecut și prezent, între viața personală a compozitorului și creația sa, scenograful a optat pentru utilizarea a două straturi suprapuse de tul. Primul strat a funcționat ca suport pentru proiecții video de înaltă calitate, care au îmbogățit dimensiunea vizuală a spectacolului. Acest procedeu a transformat tulul într - o pânză vie, capabilă să redea într - o manieră poetică și sugestivă amintirile compozitorului, depășind convențiile scenice tradiționale. Cel de - al doilea strat, gândit ca un element simbolic și misterios, a reprezentat profunzimea și complexitatea creației pucciniene. Pe suprafața acestuia au fost evidențiate lucrări emblematice din opera compozitorului, alături de personajele sale iconice. Iluminarea scenică a jucat un rol esențial în definirea subtilă a granițelor dintre realitate și ficțiune, dintre prezent și amintire. Printr - o utilizare rafinată a luminii, spectacolul a reușit să accentueze tensiunea dramatică și să evidențieze elementele esențiale ale narațiunii, conferindu - i astfel o dimensiune artistică și estetică deosebită. La pupitrul dirijoral, muzica fermecătoare a compozitorului a fost condusă de maestrul Nicolae Dohotaru, directorul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău. Acest spectacol a beneficiat de invitați de excepție: soprana Elena Moșuc și tenorul Daniel Magdal, ce au dat viață personajelor emblematice ale operelor pucciniene. 29 Fig. 46 . Fotografii din cadrul premierei Un bel di vedremo 11) Lucia di Lammermoor – operă – 7 - 8 iunie 2025 Premiera operei Lucia di Lammermoor a readus în conștiința publicului un subiect care transcende granițele epocii, regăsindu - se cu aceeași intensitate în drama ființei umane contemporane. Această capodoperă nu este doar o poveste de dragoste tragică situată într - un cadru istoric, ci o medit ație profundă asupra destinului feminin, a vulnerabilității, a manipulării și a alienării. Pentru realizarea acestei capodopere donizettiene , soliștii, orchestra, corul și baletul operei a colaborat cu maeștri ai scenei lirice europene, pentru a aduce în fața publicului un spectacol unic. Regizorul italian Paolo Bosisio, al cărui concept inovator a depășit rigorile timpului a păstrat farmecul montării clasice. În viziunea sa, Lucia nu înnebunește din cauza evenimentelor care o copleșesc, ci manifestă de la început simptomele unei tulburări psihice latente. Evoluția sa este una de declin progresiv , oscilând între euforie și angoasă, fapt ce anticipează tragedia finală. Delirul acesteia, nu reprezintă o ruptură neprevăzută cauzată de destrămarea unui vis de iubire, ci apogeul unei crize anunțate, pregătită de episoade anterioare marcate de viziuni ș i de manifestări de alienare. Scenografia a fost semnată de Domenico Franchi, care a transformat scena într - un spațiu al ruinelor sufletului, un tărâm suspendat între istorie și vis. Stilul gotic folosit evocă fragilitatea umană, iar panourile statice și mobile, fundament al construcți ei, au fost gândite ca pagini de cronică ale unei epoci în declin . Maestrul Victor Dumănescu, la pupitrul dirijoral, a reușit să descopere în muzica lui Donizetti trăiri, imagini și sentimente profunde, valorificând potențialul întregului colectiv muzical. Fig. 47 . Fotografii din cadrul premierei operei Lucia di Lammermoor 30 b) Festivaluri Festivalul Internațional „Leonard”, ediția a XVII - a - 2022 Cea de - a XVII - a ediție a Festivalului Internațional „Leonard” s - a desfășurat în perioada 15 mai - 12 iunie 2022 . În cele 5 săptămâni ale Festival ului , artiștii Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” au prezentat publicului spectacole diferite ca gen, stil și caracter, îmbogățind zestrea repertorială cu două premieră importante: Opera Pescuitorii de perle ș i Opera Don Giovanni . Regia acestor lucrări a fost realizată de regizorul italian Paolo Bosisio , iar scenografia de Domenico Franchi (Itali a). • 15 mai – Concert vocal - simfonic aniversar – Gala „Leonard” • 21 mai – Operă (PREMIERĂ) – Pescuitorii de perle • 22 mai – Recital cameral – Viola Fantasia – Lucian Moraru (violă) și Horia Mihail (pian) • 28 mai – Spectacol de Dan Mirea – Édith Piaf…o viață • 29 mai – Concert vocal - instrumental – Seară cu muzică de film – Orchestra de suflători „Danubius”, dirijor Petrea Gogu; invitați: Adriana Babin (nai – Republica Moldova), Cătălin Petrescu (bariton) și Magda Duțu (mezzosoprană) • 4 iunie – Recital vocal - instrumental – Seară muzicală romantică – soliștii: Silvia - Alice Niță (soprană), Constantin Lupu (bariton), Tereza Gânju (violoncel), Ludmila Calalb (pian); invitat: pianista Ioana Ionescu (București) • 5 iunie – Operă - La Bohème – dirijor Victor Dumănescu (Cluj - Napoca); invitați: Young Ju Kim (Italia), Florin Guzgă (Iași) • 11 iunie – Recital vocal - instrumental – Seară de muzică spaniolă – soliștii: Lorena Sanda (soprană), Cristina Boghici (mezzosoprană), Adrian Mărginean (tenor), Ciprian Oloi (pian) • 12 iunie – Operă (PREMIERĂ) – Don Giovanni Festivalul Folk la Dunăre, ediția a VIII - a – 2022 Timp de două seri, pe 9 și 10 septembrie, gălățenii s - au putut bucura de un festival spectaculos, cu trupe și soliști consacrați ai folk - ului românesc, în care armoniile unice ale vocilor și instrumentelor, versurile cu urme de umor și inspirate din realit ățile cotidiene au cucerit publicul prezent. • ZIUA I - 9 septembrie 2022 - Omul din Sarmisegetuza - Claudia Serban & Eugen Mihăescu - Ț apinarii - Fără Zahăr • ZIUA II - 10 septembrie 2022 - Vangele Gogu & Radu Crăciunescu - Cristian Buică - Ecoul (Magda Pușkaș &Sorin Bloj) - Daniel Iancu Festivalul J azz , Blues & Rock, ediția a VIII - a – 2022 La finalul lunii septembrie, acordurile de jazz, blues & rock au răsunat pe scena Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”. Trei zile, nouă trupe și multă muzică de calitate – au fost principalele caracteristici ale evenimentului . Pe scenă au urcat personalități marcate ale jazz - ului românesc actual, precum Liviu Mărculescu – Dixie Tram, Emil Bîzgă Quintet și Cătălin Milea, dar și trupe în plină ascensiune, precum New Levites, Koszika & The Hotshots și Tell Me More. De asemenea, au fost invitate trei trupe străine, de pe trei continente diferite – Norman Beaker Trio – din Statele Unite ale Americii, Random – Serbia și Hoodoolen – Australia, de monstrând faptul că muzica ne unește. 31 ZIUA I - 23 septembrie 2022 Liviu Mărculescu - Dixie Tram Norman Beaker Trio (SUA) Emil Bîzgă Quintet ZIUA II – 24 septembrie 2022 New Levites Tell me more Random (Serbia) ZIUA III – 25 septembrie 2022 Hoodoolen (Australia) Cătălin Milea – Teatris Efect Koszika &The Hotshots Festivalul Internațional „Leonard”, ediția a XVIII - a - 2022 În anul 2022, pentru prima dată, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” a organizat două ediții ale Festivalului Internațional „Leonard”, revanșându - se publicului gălățean pentru lipsa acestuia din perioada pandemiei. Ediția a XVIII - a, organizată în perioada 23 octombrie – 20 noiembrie, a fost o adevărată manifestare a performanței, a înaltei ținute artistice și a perseverenței. Alături de artiștii Teatrului au urcat pe scena liricului gălățean celebri invitați, persona lități reprezentative ale artei interpretative, atât vocale cât și instrumentale. În deschiderea Festivalului, Secția de Revistă, coordonată de maestrul Nicolae Mantu a prezentat în premieră o comedie muzicală savuroasă, după Carlo Goldoni – Gâlcevile din Chioggia . Regia a fost realizată de binecunoscutul actor gălățean Cristian Gheorghe. • 2 3 octombrie – Musical (PREMIERĂ) – Gâlcevile din Chioggia • 29 octombrie – Recital instrumental – Stradivarius Opera – Răzvan Stoica (vioară) și Andreea Stoica (pian) • 30 octombrie – Operă – Don Giovanni – dirijor Cristian Sandu (Cluj - Napoca) • 5 noiembrie – Recital Cameral – Euphonique Quintet - Medalion Franz Danzi – Gheorghe Constantinescu (clarinet), Diana Corjin (flaut), Simona Holiartoc (oboi), Radion Calalb (fagot), Victor Țigănuși (corn) • 6 noiembrie – Operă – Pescuitorii de perle – dirijor Cristian Sandu (Cluj - Napoca) • 12 noiembrie – Recital Cameral – Recital Cameral Extraordinar – Radu Ropotan (vioară) și Ciprian Oloi (pian) • 13 noiembrie – Operă – La Traviata – dirijor Nicolae Dohotaru (Chișinău); invitați: Elena Moșuc (Z ü rich), Florin Guzgă (Iași), Florin Estefan (Cluj - Napoca) • 19 noiembrie – Recital Cameral – lieduri și muzică de cameră – soliștii: Andreea Blidariu - Bucur, Alin Munteanu, Valentin Vasopol, pianista Tatiana Zaharova Ionașcu; Cvartetul Simfoart: Evelina Mehedinți (vioara I), Luiza Maria Dobrea (vioara a II - a), Mircea - Viorel Vicleanu (violă) și Ștefan Daniel Mehedinți (violon cel) • 20 noiembrie – Operă - Tosca – dirijor Victor Dumănescu (Cluj - Napoca); invitați: Nadia Cerchez (Republica Moldova), Adrian Dumitru (București), Lucian Petrean (București) Festivalul Folk la Dunăre, ediția a IX - a – 202 3 Pe parcursul unei perioade de trei zile, între 23 și 25 iunie 2023 , locuitorii municipiului Galați au avut privilegiul să participe la un eveniment cultural deosebit, un festival de amploare, desfășurat în incinta G rădinii „Leonard”. Acesta a constituit un prilej deosebit prin intermediul căruia câteva dintre cele mai apreciate formații muzicale și reprezentanți de seamă ai genului folk românesc au avut oportunitatea de a - și demonstra talentul scenic. ZIUA I - 23 iunie 202 3 Viorel Burlacu Sunt un frate tânăr Ada Milea & Bobo Burlăcianu ZIUA II – 24 iunie 2023 Dinu Olărașu Mircea Vintilă Nicu Alifantis & Răzvan Mirică ZIUA III – 25 iunie 202 3 Adrian Bezman Cristi Dumitrașcu Fără Zahăr Festivalul Internațional „Leonard”, ediția a XIX - a - 2023 Cea de a XIX - a ediție a Festivalului Internațional „Leonard” s - a desfășurat în perioada 22 octombrie – 26 noiembrie 2023 . Pe durata celor șase săptămâni de festival, artiștii Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, în colaborare cu invitați de prestigiu ai artei lirice internaționale 32 ș i instrumentiști de marcă au susținut unsprezece spectacole. Acest eveniment de marcă a adus în fața publicului gălățean spectacole diferite ca gen, stil și caracter. Zestrea repertorială a instituției a fost îmbogățită cu premiera operei Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea, în regia Andei Tabacaru. Această ediție a Festivalului a fost dedicată regizoarei Anda Tabacaru pentru împlinirea a 35 de ani de carieră artistică, începută chiar pe scena liricului gălățean. • 22 octombrie – Operă (PREMIERĂ) – Adriana Lecouvreur – dirijor: Victor Dumănescu; invitați: Doru Iftene (Constanța), Florentina Soare (Brașov) • 28 octombrie – Seară de jazz – Jazz In The City IX – Unforgettable by Night Lights – Cătălin Cotelin (pian), Anda Dimitriu (voce), Eugen Mamot (saxofon), Adrian Flautistu (contrabas) și Dan Incrosnatu (percuție) • 29 octombrie – Operă – Pescuitorii de perle – dirijor: Cristian Sandu (Cluj - Napoca) • 4 noiembrie – Recital cameral – Dialog pe 14 strune – Trio Musica Amicis (Brașov) – Liliana Lazăr (vioară), Aurel Tancu (violoncel), Bogdan Mihăilescu (chitară) • 5 noiembrie – Musical – Gâlcevile din Chioggia • 1 1 noiembrie – Recital cameral – Stradivarius Baroque Tour op. 2 – Andreea Stoica (pian), Răzvan Stoica (vioară) și Kamerata Stradivarius Orkest • 12 noiembrie – Operă – Nabucco – dirijor: Traian Ichim (Brașov); invitați: Șerban Vasile (Timișoara), Madeleine Pascu (București), Antonia Cosmina Stancu (București), Valeriu Cojocaru (Republica Moldova) • 18 noiembrie – Recital instrumental – Per Anima (Iași), Raluca Dobre (vioară), Edit Arva (pian) • 19 noiembrie – Operă – Turandot – dirijor: Nicolae Dohotaru (Chișinău); invitați: Hanying Tso (Taiwan), Adrian Dumitru (București), Valeriu Cojocaru (Chișinău) • 25 noiembrie – Recital cameral – De la Webber la Bozza – Gheorghe Constantinescu (clarinet), Cornelia Gheorghiu (vioară), Iulia Sava (vioară), Gabriela Lăzăroiu (violă), Tereza Gânju (violoncel) și Diana Dogaru (pian) • 26 noiembrie – Operetă – Liliacul – dirijor: Aurel Bălae (Iași); invitați: Milița Pantin și Cristian Gheorghe Christmas Jazz and Blues Festival - 2023 În perioada ce marchează sezonul sărbătorilor de iarnă, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” a oferit un dar deosebit iubitorilor de muzică jazz. Timp de trei zile, pe scena liricului gălățean s - au succedat distinși reprezentanți ai acestui gen muzical, cu atât mai semnificativă fiind prezența unor figuri marcante atât din sfera națională, cât și din cea internațională a jazzului. Această inițiativă a reprezentat o oportunitate unică pentru publicul gălățean să se bucure de interpretări de exc epție și să se îmbogățească cultural prin expunerea la diversitatea stilistică și tehnică specifică acestui gen muzical. • 8 decembrie – Sorina Rotaru & Alex Olteanu; Gipsy Unity Quartet – Angelo Debarre (chitară), Marius Apostol (vioară), Tchavolo Hassan (chitară), William Brunard (contrabas) • 9 decembrie – Andrei Petrache Trio – Andrei Petrache (pian), Alexandru Marin (contrabas), Philip Goron (tobe); Rareș Totu's Midnight Sun – Rareș Totu (chitară și voce), Cosmin Farnaș (clape), Alin Neagoe (bass), Adrian Tetrade (tobe), Alina Statie (voce) • 10 decembrie – Django Sound Quintet – Costinel Mirea (vioară), Marian Mirea (vioară), Cristian Mirea (contrabas), Florin Pana (acordeon), Gabi Brutaru (chitară); Mission Cimbalon – Marius Preda (țambal), Thomas Preda (bass), Iulian Nicolau (tobe) Festivalul Folk la Dunăre, ediția a X - a – 2024 Ediția Festivalului „Folk la Dunăre” din anul 2024 a marcat un moment aniversar, ajungând la cea de - a zecea ediție. Evenimentul a avut loc în luna iunie, pe parcursul a trei zile – 28 - 29 și 30 iunie – oferind publicului ocazia de a lua parte la concerte su sținute de artiști de renume, într - un cadru distinct – Grădina de vară „Leonard”, marcat de emoții nostalgice și lirism profund. 33 ZIUA I - 28 iunie 202 4 Maria Gheorghiu Mircea Baniciu & Band ZIUA II – 29 iunie 2024 Sandu Șuierică & Friends Ducu Bertzi & Friends ZIUA III – 30 iunie 2024 Radu Captari Vasile Șeicaru Festivalul Internațional Leonard, ediția a XX - a – 2024 Ediția din 2024 a Festivalului Internațional „Leonard” a fost consacrată unei duble aniversări: celebrarea celei de - a XX - a ediții a evenimentului și comemorarea a 100 de ani de la dispariția compozitorului Giacomo Puccini. În acest context, întreaga manifestare artistică a fost dedicată operei și memoriei acestuia. • 27 octombrie – Un bel di vedremo – operă dedicată centenarului Puccini – dirijor: Nicolae Dohotaru (Chișinău), invitați: Elena Moșuc (Z ü rich), Daniel Magdal (București) • 2 noiembrie – Recital Trio Academik – Ionuț Urdeș (tenor), Petre Gîscă (corn), Aurelia Simion (pian) • 3 noiembrie – Opera Madama Butterfly – dirijor: Cristian Sandu (Cluj - Napoca); invitați: Elena Moșuc (Z ü rich), Florin Guzgă (Iași), Florentina Soare (Brașov), Valeriu Cojocaru (Chișinău) • 9 noiembrie – Recitalul Zâmbetul muzicii – soprana Teodora Gheorghiu (Elveția), bas - baritonul Sorin Coliban (Austria) și pianista Diana Ionescu • 10 noiembrie – Opera Turandot – dirijor: Nicolae Dohotaru (Chișinău) ; invitați: Hanying Tso (Taiwan), Adrian Dumitru (București), Valeriu Cojocaru (Chișinău) • 14 noiembrie – Recitalul Vioara lui Enescu – Gabriel Croitoru, Simina Croitoru, Paul Răducanu, Mircea Dumitrescu, Horia Mihail (pian) • 16 noiembrie – Concert Cinestezia – primul turneu cinematic - pop din România susținut de Leyah • 24 noiembrie – Opera Tosca – dirijor: Cristian Spătaru (Viena); invitați: Bianca Mărgean (București), Doru Iftene (Constanța), Lucian Petrean (București) • 29 noiembrie – Opera La Bohéme Jazz and Blues Festival, ediția a X - a – 2024 În ultimul deceniu, Jazz and Blues Festival s - a afirmat ca un reper cultural de prim rang în peisajul artistic gălățean, contribuind la îmbogățirea scenei muzicale prin reunirea unor artiști de prestigiu din domeniul jazz - ului și blues - ului. Festivalul a facilitat un catalog între tradiție și inova ție, oferind un cadru propice pentru expresia artistică a muzicienilor consacrați, a talentelor emergente și a ansamblurilor internaționale, consolidând astfel un spațiu dedicat explorării libertății și creativității muzicale. Ediția din anul 2024 a marcat un moment aniversar important, festivalul ajungând la cea de - a X - a ediție. Pe parcursul a trei zile, publicul a avut oportunitatea de a asista la concerte de înaltă ținută artistică, susținute de interpreți de renume din țară și străinătate, reafirmând astfel rolul festivalului ca platformă de excelență în promovarea jazz - ului și blues - ului pe scena culturală românească. ZIUA I – 6 decembrie Hashima (Serbia) Irina Sârbu Band ZIUA II – 7 decembrie Red Swing Marius Vernescu Trio ZIUA III – 8 decembrie Hera Trio Norman Beaker (Anglia) c) Inaugurarea Casei Artelor După o lungă perioadă în care clădirea istorică de pe strada Domnească nr. 58 a fost dezafectată, frumusețea și strălucirea ei au prins iar contur. Astfel, începând din data de 19 octombrie 2022 a devenit un important spațiu cultural gălățean – Casa Artelor. Acest loc dedicat frumosului și artei, încă de la inaugurare a intrat sub egida Teatrului. Treptat, Casa Artelor și - a consolidat și afirmat preeminența sa ca centru cultural de renume, găzduind o gamă diversificată de evenimente artistice. Aceste manifestări au inclus expoziții de artă, lansări de carte, recitaluri vocal - instrumentale, prezentăr i de modă, work - shop - uri, lansare de piese 34 de teatru audio. Astfel Casa Artelor a devenit singura instituție gălățeană care a reunit multiple forme de expresie artistică. Unul dintre obiectivele edificiului încă de la inaugurare a fost promovarea și susținerea artiștilor locali și a tinerelor talente, oferindu - le posibilitatea de a - și expune și prezenta creațiile artistice. Prin încurajarea participării recurente a unor grupuri organizate, sub coordonarea cadrelor didactice, Casa Artelor cultivă și fidelizează tinerii, dezvoltându - le simțul artistic. Accesul la evenimentele organizate în cadrul instituției este gratuit, pentr u a stimula participarea activă a publicului. Misiunea Casei Artelor, reflectată prin diversitatea evenimentelor pe care le găzduiește constă în consolidarea nivelului de cultură a publicului gălățean la manifestări artistice de înaltă valoare estetică Aceste evenimente aduc în prim plan creații auten tice și originale, contribuind astfel la îmbogățirea vieții culturale a comunității. d) Premiul MUSICRIT Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România (UCRRM), în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu”, Centrul Cultural „Tinerimea Română” și ARTEXIM au organizat o gală prin care este recunoscută Excelența din toate ariile muzicii clasice din România – Gala Premiilor MUSICRIT . Evenimentul reprezintă singura inițiativă din peisajul cultural românesc care premiază performanța atât în domeniul artistic, cât și în domeniile jurnalismului și managementului din muzica românească. Succesul obținut în urma premierei Un bel di vedremo a consolidat poziția Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” printre cele mai prestigioase instituții lirice din România, fiind apreciat în mod deosebit de criticii de specialitate. Recunoașterea la nivel național a performanței acestui spect acol a fost evidențiată prin acordarea premiului MUSICRIT, în cadrul celei de a III - a ediție a celei mai importa Galei ce a avut loc în data de 14 ianuarie 2025 la Ateneul Român. Premiera spectacolului Un bel di vedremo a constituit o încununare a eforturilor depuse de întregul colectiv al operei gălățene, beneficiind de colaborarea cu doi realizatori de marcă, recunoscuți la nivel internațional – regizorul Paolo Bosisio și scenograful Domenico Franchi . Evenimentul a fost transmit în direct la TVR Cultural, aducând un plus de vizibilitate instituției, dar și mândria unei reușite de excepție. Fig. 48 . Premiul de excelență MUSICRIT 20244 – acordat întregului Tetru pentru „Unms Fig. 49 . Managerul Teodor Niță la decernarea Premiilor MUSICRIT 35 2. Grupurile - țintă ale activităților instituției Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați este o instituție culturală de importanță majoră la nivel local și regional, având ca obiectiv principal promovarea creațiilor artistice prin intermediul spectacolelor scenice muzicale și a evenimentelor artistice organizate. Manifestările sale vizează o diversitate de grupuri - țintă, în acord cu misiunea instituției de a contribui la dezvoltarea culturală și educativă a comunității și datorită specificului variat al fiecărei producții. Un prim grup țintă îl reprezintă iubitorii de operă și operetă, persoane cu un grad ridicat de familiaritate față de repertoriul clasic. Aceștia reprezintă nucleul tradițional al spectatorilor, care apreciază valoarea estetică a spectacolelor și urmăresc c onstant activitatea instituției. De cele mai multe ori, aceștia sunt spectatori cu un nivel ridicat de cultură generală, familiarizați cu limbaj muzical, capabili să aprecieze la adevărata lor valoare calitatea artistică a spectacolelor, cât și valoarea i nterpretativă a artiștilor. Din punct de vedere socio - demografic, acest grup include persoane din diverse categorii de vârste, cu precădere adulți și seniori, care au educați în domeniul cultural și care manifestă atașament față de instituțiile de spectacole. În cazul acestora, motiv ația principală de a participa la spectacole se datorează dorinței de a menține o legătură strânsă cu tradiția culturală. Acești spectatori contribuie în mod semnificativ la consolidarea prestigiului instituției, apreciind constant activitatea teatrului și oferind feedback pozitiv reprezentațiilor instituției, influențând percepția comunității asupra spectacolelor. Ei participă constant la majoritatea reprezentațiilor ce cuprind genuri consacrate din repertoriul de operă și operetă, concerte, o parte dintre aceștia fiind deschiși și față de interpretări ori spectacole moderne, care păstrează standardele artistice. Pentru a menține și consolida acest segment de public, instituția dezvoltă strategii de fidelizare , precum trimiterea regulată a unor e - mailuri informative privind viitoarele spectacole ale teatrului. Tinerii și studenții constituie una dintre cele mai importante categorii țintă ale instituției, întrucât de modul în care acest segment este atras de arta interpretativă, depinde de formarea viitorului public al instituției. Din punct de vedere socio - demog rafic, această categorie include elevi și studenți, în special cei din domeniu artistic, dar și tineri care, indiferent de profilul educațional, caută să se dezvolte personal. Pentru atragerea acestui grup, teatrul organizează diferite evenimente care îmbi nă dimensiunea artistică cu cea formativă, cum ar fi masterclass - uri, workshop - uri, tururi ghidate. Turiștii și vizitatorii orașului Galați reprezintă o categorie de public cu potențial semnificativ, datorită caracterului atractiv al repertoriului și al festivalurilor organizate anual. Acest segment contribuie la creșterea vizibilității instituției pe pl an național și internațional. Mediul educațional specializat, incluzând elevii liceelor de artă, studenții facultăților de muzică și tinerii artiști debutanți, reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea de parteneriate și proiecte de colaborare. Prin aceste activități, teatrul își consolidează rolul de instituție formativă. Seniorii și persoanele vârstnice constituie un public constant și fidel, cu un nivel ridicat de receptivitate față de repertoriul clasic. În plus, activitățile adresate acestora contribuie la prevenirea izolării sociale și la menținerea unei vieți cultural e active. Un grup - țintă indirect, dar esențial, îl reprezintă mediul de afaceri și autoritățile locale. Implicarea acestora prin finanțare, sponsorizări și parteneriate strategice asigură premisele sustenabilității instituției și consolidarea rolului său în cadrul c omunității. În concluzie, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” își adaptează activitățile în funcție de particularitățile și nevoile grupurilor - țintă, asigurând o ofertă culturală diversificată. Această abordare integrată permite instituției să își îndep linească misiunea de a fi un pol cultural reprezentativ, orientat către educație, incluziune și excelență artistică. 36 C. Organizarea și funcționarea instituției 1. Subordonarea Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” este instituție publică de spectacole și concerte, de repertoriu, cu personalitate juridică, care realizează și prezintă producții sau co - producții artistice muzicale, diverse ca gen și factură și funcțion ează în subordinea Consiliului Local Galați, Teatrul are sediul principal în Galați, str. Mihai Bravu, nr. 50, cod 800208 și imobilul denumit Casa Artelor , cu sediul în strada Domnească, nr. 58. Instituția este organizată și funcționează în conformitate cu prevederile O.G., nr. 21/2007 (actualizată), privind instituțiile și companiile de spectacole sau concert . Teatrul are deplină autonomie în stabilirea și realizare proiectelor și programelor cultural - artistice proprii. Finanțarea Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Galați se realizează din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul local. Instituția și - a modificat denumirea în anul 2018, prin Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 76/15.02.2018. Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Galați este organizat și funcționează în conformitate cu legislația română, pe baza Regulamentului de Organizare și Funcționare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 568/26.09.2024 . 2. Conducerea instituției Conducerea instituției este asigurată de Managerul, alături de un director artistic, un director tehnic - administrativ, un contabil - șef , conform Organigramei și Statului de funcții aprobate prin Hotărârea Consiliului Local Galați nr. nr. 73/27.03.2025 . Activitatea managerului este sprijinită de un Consiliu Artistic ș i un Consiliu Administrativ. Fig. 50 . Hotărârea nr. 73 din 27.03.2025, privind O rganigrama, Statul de funcții și Regulamentul de organizare și funcționare a le Teatrul ui Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” 37 3. Organigrama și statul de funcții Fig. 51 . Organigrama – Anexa nr. 1 la HCL nr. 73/ 27.03.2025 38 Fig. 52 . Statul de funcții aprobat în anul 2025 4. Dinamica și evoluția resurselor umane ale instituției Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Galați este una dintre instituțiile majore ale vieții culturale gălățene, având o tradiție de aproape 7 decenii în promovarea tuturor genurile spectacolului muzica. Singura instituție destinată acestui tip de evenimente, Teatrul a evoluat constant, având un impact semnificativ asupra dezvoltării culturii muzicale din regiune, dar și din întreaga țară. Dinamica și evoluția resurselor umane au fost factori esențiali în atingerea standardelor de performanță artistică, dar și în adaptarea repertoriului la noile cerințe ale publicului. Instituția beneficiază de o structură complexă și diversificată de resurse umane, care include atât personalul artistic, cât și cel administrativ și tehnic. Împărțirea acestor resurse se poate face astfel: a) Resurse umane artistice - Soliști vocali – în cadrul Teatrului își desfășoară activitatea un număr semnificativ de soliști, al căror repertoriu cuprinde o diversitate de lucrări care aparțin unor genuri muzicale variate, precum: operă, operetă, musical, concerte vocal simfonice, re citaluri. De - a lungul timpului, această categorie de personal s - a remarcat printr - un proces continuu de evoluție, având da obiectiv atragerea și formarea unor talente excepționale, capabile să răspundă exigențelor unui public din ce în ce mai avizat. Evolu ț ia artistică a acestora a fost susținută prin participarea la festivaluri de anvergură, precum și prin colaborări cu regizori, dirijori, scenografi și soliști de prestigiu, contribuind la îmbogățirea și îmbunătățirea expresiei artistice. Este de remarcat f aptul că instituția are un ansamblu de soliști tineri, care au o bună pregătire muzicală în marile centre universitare din țară, ceea ce contribuie la realizarea unor spectacole de înaltă calitate - Ansamblul coral – reprezintă un segment esențial în definirea identității instituției, Repertoriul corului este extrem de variat, incluzând lucrări ce evidențiază complexitatea armonizării vocale și contribuie la amplificarea impactului scenic al spectacolelor . - Orchestra – un element vital al echipei artistice a cunoscut un proces constant de dezvoltare, caracterizat prin diversificarea aparatului orchestra și extinderea repertoriului, incluzând atât lucrări din sfera muzicii clasice, cât și spectacole de operetă, producții muzical - dramatice de amploare și concerte simfonice de o complexitate tehnică ridicată. Evoluția orchestrei a fost influențată semnificativ de implementarea unor tehnici dirijorale inovatoare, care au facilitat adaptarea continuă la noi direcți i stilistice și interpretative 39 - Baletul – deține un rol semnificativ în cadrul anumitor producții, în special în spectacolele de mare amploare. Ansamblul a fost supus unui proces continuu de perfecționare și adaptare, în concordantă cu cerințele specifice fiecărei montări scenice, integr ând constant noi elemente coregrafice menite să îmbogățească expresivitatea artistică a reprezentațiilor b) Resurse umane administrative Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” se distinge printr - o structură managerială bine pusă la punct. De - a lungul decadelor, instituția a înregistrat o diversificare a abordărilor de management, care a fost esențială în eficientizarea activităț ilor teatrale și în creșterea performanței instituției. Experiența conducerii a contribuit semnificativ la transformarea teatrului într - un centru cultural - muzical de referință la nivel național. Acest model de leadership a avut un impact asupra dezvoltării profesionale a întregii echipe, atât artistice, cât și administrative. În cadrul Teatrului, personalul administrativ și de suport include specialiști în marketing, organizare de evenimente, contabilitate, resurse umane și logistică / achiziții. Aceștia au avut un rol crucial în funcționarea zilnică a instituției, asigurându - s e că toate activitățile sunt coordonate în mod eficient. c) Resurse umane tehnice Echipa tehnică – producțiile de înaltă calitate, depind într - o măsură semnificativă de echipele tehnice, care se ocupă cu iluminatul, sunetul, decorurile, efecte speciale. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, echipele tehnice au fost nevoite să adopte noi echipamente și să se perfecționeze în utilizarea acestora. Decorurile, accesoriile din recuzită, costumele, încălțările s unt realizate de specialiști în domeniu chiar în atelierele teatrului. Numeroase producții includ proiecții spectaculoase, care aduc un p lus întregului tablou artistic. Participările frecvente la festivaluri dedicate genului scenic muzical contribuie la dezvoltarea resurselor umane, care realizează astfel un schimb de experiență cu alte instituții de profil din țară și din străinătate. Aceste evenimente au permis personal ului artistic și administrativ să își lărgească viziunea asupra practicilor teatrale, să se mobilizeze pentru a deveni mai bun și astfel să demonstreze că deși Teatrul „Nae Leonard” din Galați este o instituție mică, reușește să atragă atenția datorită pro fesionalismului de care a dat și dă dovadă de fiecare dată. Din anul 2010, până în martie 2018, activitatea teatrului a fost asigurată de către Fundația Andreiana Juventus, salariații fiind transferați sub egida fundației din cauza impactului economic al ordonatorului principal de credite de la acea vreme. În anul 2018, pentru eficientizarea activității s - a realizată o reorganizare a instituției. A fost schimbată denumirea instituției, conform HCL nr. 76/2018, s - a propus o nouă structură a organigramei și a statului de funcții, fiind aprobate 240 de posturi. În anul 2023 posturile ocupate erau în medie de 211, iar în 2014 au fost ocupate 216. Toate acestea denotă o schimbare stabilă a posturilor, însă cu flexibilitate în gestionarea posturilor vacante. Analizând distribuția tipurilor de funcții de remarc ă o pondere de: - 69 % - funcțiile de specialitate artistică - 22 % - funcții de specialitate tehnică și producție - 7 % - funcții administrative - 2 % - funcții de conducere Numărul personalului a fluctuat în perioada 2021 - 2025. În perioada 2020 - 2022 au fost promovați în grad/ treaptă profesională superioară un număr de 68 de salariați, dintre care 22 în urma concursului organizat în perioada 3 - 7 decembrie 2020, iar 48 în urma concursului organizat în perioada 3 - 7 decembrie 2022 . În anul 2023, 9 persoane au optat pentru încetarea contractelor individuale de muncă, iar 9 persoane au întrunit condițiile de pensionare. Vacantarea posturilor a dus la necesitatea încadrării în mod direct, în baza Ordonanței nr. 21/2007 a unui număr de 2 2 de persoane pe perioadă determinată, atât pe posturi artistice, cât și producție, tehnic și administrativ. În acest an, blocarea sistemului de recrutare de personal, politica fiscal - bugetară de limitare a creșterii cheltuielilor bugetare permanente, form alismul evaluărilor, precum și proiectele artistice care au necesitat un program încărcat al personalului, au dus la imposibilitatea organizării concursului pentru promovările în grade și trepte profesionale. 40 Fluctuația personalului a scăzut în anul 2024, cu doar 14 angajați care au ales să își înceteze contractele de muncă. De asemenea, 5 angajați au îndeplinit condițiile de pensionare, iar în urma vacantării posturilor, au fost angajate 9 persoane pe perioada determinată. De asemenea, a fost organizat un concurs pentru promovarea personalului, în urma căruia 29 de salariați au obținut trepte/ grade superioare față de cele deținute. Majoritatea angajaților care ocupă funcții de specialitate artistică (67%) au studii superioare, iar funcțiile administrative sunt ocupate de personal cu studii superioare într - un procent de doar 1%. Restul personalului, inclusiv în funcțiile tehnice și de producție, deține în general studii medii sau profesionale. Cea mai mare parte a angajaților instituției se află în interval de vârstă 25 - 49 de ani (65%). De asemenea, 34 % dintre angajați sunt în grupa de vârstă 50 - 64, ceea ce presupune că un procent semnificativ dintre aceștia se află aproape de vârsta de pension are în următorii zece ani, În schimb, tinerii sub 25 de ani reprezintă un procent foarte mic, sub 1% din totalul personalului. Pentru a răspunde diversității repertoriale curente (operă, operete, concerte, spectacole de revistă, recitaluri etc.), Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” invită frecvent colaboratori externi, cu care au fost încheiate contracte în conformi tate cu prevederile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor. Totodată, complexitatea repertoriului și necesitatea reorganizării resurselor umane pe partea administrativă au condus la modificări ale organigramei, a statului de funcții și a Regulamentului de Organizare și Funcționare, ultima fiind prin HCL nr. 568/ 26 .09.2024. Privind modificările salariale, în anul 2022, majorarea salariale au fost cu ¼ din diferența dintre salariu prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2021, iar cuantumul sporurilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut l unar, se mențin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021. Au fost acordate vouchere de vacanță în valoare de 1450 lei, precum și indemnizația de hrană în suma de 347 lei. În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/ soldelor de funcție/ salariilor de funcție/ indemnizațiilor de încadrare lunară de care a beneficiat personalul instituției, plătit din fonduri publice, s - a majorat cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor cadrul la Legea - cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, iar cuantumul sporurilor și al celorlalte eleme nte ale sistemului de salarizare care face parte din salariul brut lunar, s - au menținut cel mai mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022. Au fost de asemenea acordate vouchere de vacanță în valoare de 1450 lei, precum și indemnizația de hrană în suma de 347 lei. În anul 2024, s - au aplicat majorări salariale, respectiv un procent de 5% al creșterii salariilor de bază începând cu 1 ianuarie, 1 iunie și 1 septembrie 2024, comparativ cu nivelul acordat în decembrie 2023. De asemenea, cuantumul sporurilor și al altor e lemente ale sistemului de salarizare a rămas la același nivel ca în luna decembrie 2023. Pe parcursul anului 2024, personalul a beneficiat de vouchere de vacanță în valoare de 1600 lei și indemnizație de hrană de 347 lei. Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” reprezintă un exemplu de succes în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane într - o instituție culturală de prestigiu. Printr - o abordare strategică a managementului resurselor umane și prin investirea continuă în formarea și dezvoltarea personalului artistic și tehnic, teatrul a reușit să își păstreze statutul în domeniu. Cu toate acestea, pentru a se menține pe o traiectorie ascendentă, este necesar să se răspundă provocărilor emergente și să se invest ească continuu în inovație și dezvoltare profesională. 41 D. Evoluția situației economico - financiare 1) Situația economică - financiară a instituției în anul 2021 42 2) Situația economică - financiară a instituției în anul 2022 43 3) Situația economică - financiară a instituției în anul 2023 44 4) Situația economică - financiară a instituției în anul 2024 45 5) Situația economică - financiară a instituției în perioada 1 ianuarie - 31 august 2025 46 E. Programele și planul de acțiune pentru îndeplinirea obligațiilor asumate pri n proiectul de management 1. Misiune Principala misiune a programului și planului de acțiune pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin proiectul de management este promovarea valorilor culturale locale, naționale și internaționale, aducând în fața publicului evenimente diverse. Ne propune m ca în cadrul spectacolelor organizate în sala Teatrului să valorificăm atât repertoriul românesc, cât și internațional al genurilor muzicale scenice, precum: opera, opereta, musical - ul, comediile muzicale etc. În cadrul evenimentelor organizate la Casa A rtelor ne dorim să le oferim artiștilor locali și naționali cadrul necesar pentru a - și valorifica arta și munca depusă în acest domeniu. Instituția a sprijinit încă de la începuturi artiștii aflați la început de drum, tradiție pe care ne dorim să o continuăm, promovând tinerii și oferindu - le vizibilitatea și spațiul necesar pentru a - și valorifica talentul și creativitatea. Astfel, ne dorim ca în proiectele viitoare să includem elevi, studenți, tineri și artiști debutanți pentru a - i ajuta să se dezvolte într - un mediu profesional. Prin organizarea de ateliere, masterclass - uri și colaborări instituția va sprijini perfecționarea și dezvoltarea p rofesională a artiștilor Unul din obiectivele centrale ale Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” este formarea și educarea publicului prin intermediul contactului direct cu actul cultural autentic. Prin diversitatea repertoriului, prin evenimentele variate organizate, instituția se adresează tuturor categoriilor de public, de la copii și tineri, până la publicul maturi și seniori, din toate categoriile sociale și minoritățile etnice. Astfel, manifest ările artistice organizate de Teatru au ca misiune atragerea tuturor categoriilor de public . Ne propunem să democratizăm accesul la cultură, prin proiecte dedicate tuturor păturilor sociale, facilitând accesul gratuit la manifestări artistice de înaltă cal itate. Sub cupola Casei Artelor, ne dorim să dezvoltăm sincretismul cultural local, prin atragerea tuturor minorităților culturale. Instituția devine astfel un spațiu al dialogului cultural, un loc în care minoritățile își pot prezenta tradițiile și identitatea a rtistică. Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” încurajează și promovează creațiile muzicale românești și internaționale contemporane valoroase, oferind compozitorilor și artiștilor un cadru de afirmare. Ne propunem ca în următoarele stagiuni să include m în repertoriul teatrului creații ale compozitorilor contemporani. Instituția susține inovația și experimentul artistic, explorând forme noi de expresie și modalități moderne de a conecta arta cu publicul. De asemenea, un rol important pe care instituția și l - a asumat încă de la înființare, și pe care îl continuăm cu mândrie, este conservarea și păstrarea patrimoniului. Cunoașterea tradițiilor contribuie la dezvoltarea identității culturale și îmbogățirea ed ucației prin contactul direct cu valorile transmise din generație în generație. Astfel, ne propunem să contribuim la transmiterea și perpetuarea memoriei colective, la promovarea diversității culturale ca resursă de creativitate și inovație, prin eveniment e organizate, prin includerea în repertoriu a creațiilor compozitorilor valoroși, dar pierduți în tumultul istoriei. Prin implicarea activă în proiecte civice și comunitare, Teatrul are ca misiune să își consolideze poziția de partener al societății. Ne propunem să susținem diferite cauze civile prin spectacole tematice, să colaborăm cu ONG - uri locale și naționale pentru evenimente caritabile , să sprijinim proiectele dedicate vârstnicilor și să oferim accesul gratuit persoanelor vulnerabile. În următoarele stagiune, ne dorim să ne promovăm valorile artistice locale pe scene de prestigiu, prin participarea regulată la evenimente culturale de anvergură, prin organizarea de turnee la nivel național și internațional. Astfel, Teatrul Național de Op eră și Operetă „Nae Leonard” poate contribui la creșterea vizibilității artei interpretative românești, la promovarea creațiilor compozitorilor români și la stimularea realizărilor unor evenimente artistice de prestigiu, recunoscute la nivel internațional. 47 2. Obiective (generale și specifice) Generale: - Promovarea artei lirice de înaltă calitate la nivel național și universal - Consacrarea valorilor tradiției din domeniul - Educarea publicului prin atragerea de noi categorii de spectatori și formarea gustului artistic. - Sprijinirea creației artistice contemporane prin promovarea c reatorilor tineri - Contribuție la educația culturală a comunității - Crește vizibilitatea națională și internațională a instituției prin turnee, festivaluri și colaborări Specifice : - Promovarea valorilor locale și naționale, punând în scenă spectacole semnate de compozitor români - Accesibilitatea publicului, menținând prețurile accesibile și oferind pensionarilor/ elevilor/ studenților intrarea gratuită. - Integrarea unor elemente scenografice inovatoare prin folosirea noilor tehnologii - Parteneriate culturală cu alte teatre, instituții muzicale și centre culturale din țară și din străinătate - Consolidarea imagini instituției 3. Strategia culturală pentru întreaga perioada Program cadru – detalii Nr. de reprezentații Sala Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Festivaluri Festivalul Internațional „Leonard” Danube Jazz & Blues Festival Festivalul Folk la Dunăre 1 pe stagiune 1 pe stagiune 1 pe stagiune Premiere Operă Operetă Musical/ Comedii muzicale Spectacole de balet Spectacole pentru tineret 3 - 4 titluri pe stagiune în funcție de bugetul alocat Operă Don Giovanni – W.A. Mozart Nunta lui Figaro – W.A. Mozart Bărbierul din Sevilia – G. Rossini Cenușăreasa – G. Rossini Elixirul dragostei – G. Donizetti Don Pasquale – G. Donizetti Lucia di Lammermoori – G. Donizetti La Traviata – G. Verdi Rigoletto – G. Verdi Nabucco – G. Verdi Aida – G. Verdi Carmen – G. Bizet Pescuitorii de perle – G. Bizet Adriana Lecouvreur – F. Cilea Paiațe – R. Leoncavallo Madama Butterfly – G. Puccini Tosca - G. Puccini La Boh è me – G. Puccini Turandot – G. Puccini Cavalleria rusticana - P. Mascagni Regele Cerb – A. Inglese Luceafărul – N. Bretan 15 pe stagiune Operetă Liliacul – J. Strauss II Sânge vienez – J. Strauss II 15 pe stagiune 48 Voievodul Țiganilor – J. Strauss II Mam'zelle Nitouche – Fl. Ronger Vânzătorul de păsări – Carl Zeller Văduva veselă – Fr. Leh á r Ț ara surâsului - Fr. Leh á r Silvia – E. K álmán Contesa Mariza - E. K álmán La calul bălan – R. Benatzky Bal la Savoy – P. Abraham Crai Nou – C. Porumbescu Musical/ Comedii muzicale Sunetul Muzicii – R. Rodgers My Fair Lady – F. Loewe Amy Winehouse...prea devreme É dith Piaf....o viață Gâlcevile din Chioggia Bună seara, domnule Wilde! Curs de fantomodele Chirița în provincie O familie trăsnită Săracu ' Gică Pe veci...dar nu cu tine 15 pe stagiune Spectacol de balet Poveste persană La fille mal gard é e Spărgătorul de nuci – momente 5 per stagiune Concerte Concerte simfonice Concerte vocal - simfonice 5 pe stagiune Recitaluri Recitaluri vocale Recitaluri corale Recitaluri vocal - instrumentale Recitaluri camerale Recitaluri instrumentale 10 pe stagiune Seri de Jazz Jazz In The City 1 pe lună Stagiune estivală Lunile iunie și septembrie Spectacole la Grădina de vară „Leonard” Cafe Concert în spațiile puse la dispoziție de Primăria Municipiului Galați 10 în întreaga perioadă estivală Casa Artelor Vernisaje Expoziție de grafică și pictură Expoziție gravură Expoziții de cămăși tradiționale Expoziție de cristale și pietre Expoziție e icoană Expoziție de design vestimentar 10 - 15 pe stagiune Recitaluri Recitaluri vocal - instrumentale Recitaluri instrumentale Recitaluri corale 10 - 15 pe stagiune Lansări de carte 5 - 10 pe stagiune Altele Spectacole 3 - 5 pe stagiune 4. Strategii și planuri de marketing Strategia actuală de marketing va avea în vedere creșterea vizibilității instituției atât pe plan local cât și național. De asemenea, strategiile de marketing vor oferi spectatorilor o ofertă culturală care să răspundă nevoilor actuale, care să îmbunătățea scă educația artistică a publicului și să a tragă noi segmente de audiență. Pentru a implementa aceste strategii, vom folosi: I. Parteneriate Media – fiecare spectacol va fi promovat atât în presa locală, cât și în cea națională. Prin stabilirea unor colaborări constante cu cele mai importante publicații gălățene vor fi 49 publicate constant articole, interviuri cu artiștii, cronici de spectacole și calendarul evenimentelor, atât în ziarul printat, cât și în format online. De asemenea, vom stabili colaborări cu publicații online cunoscute la nivel național pentru promovarea evenimentelor instituției. În acest fel vom construi o imagine publică coerentă și vizibilă, promovând performanța artistică. II. Bilete digitale – În parteneriat cu platforma BLT.ro, am creat un sistem prin care spectatori își pot achiziționa bilete online, alegându - și locurile în sală, plătind online și generând bilete digitale cu cod QR. Astfel, se reduce timpul de așteptare la casierie și creșt e accesibilitatea publicului larg, inclusiv din afara Galațiului. În cursul anului 2024, au fost cumpărate 8390 de bilete prin intermediul platformei. Cele mai puține bilete cumpărate de pe BLT.ro au fost la recitaluri, publicul alegând să își achiziționez e biletele de la casieria instituției. Data spectacol Nume spectacol Număr total bilete 07/01/2024 Pe veci...dar nu cu tine! 190 14/01/2024 Contesa Mariza 175 21/01/2024 La Calul Bălan 123 26/01/2024 Jazz in the city X 263 27/01/2024 Invitație la vals 181 04/02/2024 PREMIERA - Săracu ' Gica 140 11/02/2024 Don Pasquale 134 13/02/2024 Jazz in the city XI 222 18/02/2024 My Fair Lady 161 24/02/2024 Cântecul inimilor 85 25/02/2024 Săracu ' Gica 137 03/03/2024 Rigoletto 171 09/03/2024 Gâlcevile din Chioggia 171 10/03/2024 Silvia 117 15/03/2024 Fuego - Primăvara din inima mea! 245 17/03/2024 Bal la Savoy 139 24/03/2024 Curs de fantomodele 105 29/03/2024 Jazz in the city XII 170 30/03/2024 Sunetul Muzicii 125 31/03/2024 Sunetul Muzicii 115 07/04/2024 Săracu ' Gica 178 13/04/2024 Iubire si Lumina 78 14/04/2024 Edith Piaf - o viața 148 19/04/2024 Jazz in the city Xlll 160 21/04/2024 Bărbierul din Sevilla 158 27/04/2024 Messa di Gloria 65 12/05/2024 Amy Winehouse... prea devreme 177 19/05/2024 Mam'zelle Nitouche 120 26/05/2024 O familie trăsnită 198 31/05/2024 Jazz in the city XIV 112 02/06/2024 Vânzătorul de păsări 97 08/06/2024 Săracu ' Gica 176 23/06/2024 Buna seara, domnule Wilde! 78 28 - 30 /06/2024 Folk la Dunăre - ediția a X - a 381 07/07/2024 Adriana Lecouvreur 74 08/09/2024 La revist ă adunate ș i - napoi la public date 91 15/09/2024 Toamna in acordurile operetei 60 22/09/2024 Chirița î n provincie 134 50 29/09/2024 Săracu ' Gica 137 27/10/2024 Un bel di vedremo 115 02/11/2024 Trio Academik 7 03/11/2024 Madama Butterfly 144 09/11/2024 Zâmbetul muzicii 29 10/11/2024 Turandot 135 14/11/2024 Vioara lui Enescu 173 16/11/2024 Cinestezia 155 24/11/2024 Tosca 158 29/11/2024 La Boh è me 151 05/12/2024 Melodie, dor, magie 29 06/12/2024 Jazz and Blues Festival - Ediția a X - a 288 15/12/2024 Fulgi de nea pe portativ 197 18/12/2024 FUEGO - Împreună de Crăciun 312 22/12/2024 Liliacul 136 29/12/2024 Balul printului Leonard 182 TOTAL 8390 Tabel 1 . Biletele cumpărate prin intermediu platformei BLT.ro în anul 2024 III. E - mail marketing – În vederea informării eficiente a publicului fidel cu privire la evenimentele viitoare ale instituției, s - a implementat un sistem de comunicare directă prin e - mail. După colectarea consimțământului și a datelor de contact de la persoanele interesate, au fost transmise săptămânal buletine informative care conțin detalii actualizate despre spectacolele și evenimentele organizate atât la Teatru, cât și la Casa Artelor. IV. Branding vizual în spațiul urba n – Această strategie are ca scop creșterea vizibilității instituției în viața cotidiană a orașului, transformând Teatrul într - un reper recognoscibil pentru comunitate. În prezent, această strategie este aplicată prin utilizarea panourilor stradale, în care sunt afișate afișele evenimentelor, și prin promovarea evenimentelor în centrul comercial Shopping City Galați. Pentru a atrage publicul tânăr, ne dorim să includem afișe și programe de sală în diferite școli, facultăți, bi blioteci și cafenele, frecventate de publicul țintă. V. Social media dinamic și creativ – Reprezintă una dintre cele mai eficiente și accesibile strategii de promovare a instituției. Într - un mediu digital în continuă evoluție, rețelele de socializare oferă oportunitatea de a construi o legătură directă, autentică și constantă cu publicul. O strategie eficientă în acest sens presupune nu doar publicarea programului spectacolelor, ci și crearea unui conținut diversificat, relevant și atrăgător. În acest sens, am realizat o serie de postări tematice, precum: „Din c ulise” – filmulețe din timpul repetițiilor și a pregătirilor dinaintea spectacolelor; „Știați că” – curiozități despre opere sau compozitori; „OperaTV” – interviuri scurte cu membrii instituției și altele. Întregul conținut folosește un stil vizual coerent și modern, clipurile video sunt dinamice și descrierile scurte și concise. Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” este vizibil pe platforme precum: Facebook, Instagram și TikTok, având un conținut adaptat fiecăreia. VI. Digitalizarea arhivei și a repertoriului – Această strategie reprezintă un demers esențial pentru conservarea și valorificarea patrimoniului cultural al instituției. Prin scanarea și stocarea în format digital a documentelor istorice, afișelor, programelor de sală, fotografiilor și a altor mate riale relevante, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” dorește să faciliteze atât accesul publicului la aceste resurse, cât și cercetarea de specialitate. Totodată, digitalizarea repertoriului artistic p ermite o gestionare mai eficientă privind spectacolele trecute și curente, contribuind la dezvoltarea unei platforme online interactive care reflectă evoluția instituției și sprijină inițiativele educaționale și de promovare culturală. VII. Accesibilizarea culturală – Organizarea de concerte în locații accesibile în oraș este o strategie cu impact puternic, care urmărește aducerea actului artistic mai aproape de comunitate și depășirea barierelor formale. Această inițiativă are rolul de a atrage un public cât mai div ers, inclusiv persoane care nu frecventează în mod obișnuit instituția. Concertele organizate în spații publice – 51 cum ar fi în centrul orașului, lângă statuia „Fata pe valuri” sau în centrul comercial Shopping City Galați – contribuie la creșterea vizibilității teatrului și la dinamizarea vieții culturale urbane. Aceste evenimente pot acea un format flexibil: mini - rec italuri, Cafe Concert, Flashmob - uri, concerte instrumentale sau vocale și altele. VIII. Parteneriate cu instituțiile de învățământ în vederea educării și popularizarea spectacolelor muzicale în rândul publicului tânăr – prin această strategie ne dorim să construim o relație sustenabilă între Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și sistemul educațional local și regional, cu scopul formării unui nou public, cultivat și receptiv la valorile culturale. Prin parteneriate cu școli, licee, facultăți, teatrul devine un actor activ în procesul educațional, contribuind la dezvoltarea gustu lui estetic în rândul tinerilor. 5. P rezentarea și descrierea programelor – cadru și a proiectelor propuse A. Concursul Internațional de interpretare vocală - „Leonard” La sfârșitul secolului al XIX - lea și începutul secolului al XX - lea, Nae Leonard s - a impus ca una dintre cele mai reprezentative și complexe figuri ale artei lirice românești, fiind supranumit „Prințul Operetei Românești”. Carisma sa deosebită, energia scen ică remarcabilă și calitățile vocale excepționale, susținute de o pregătire artistică solidă, i - au adus rapid aprecierea atât din partea criticii de specialitate, cât și a publicului larg. De - a lungul carierei sale, Leonard a interpretat o varietate de rol uri semnificative din repertoriul scenic, contribuind la dezvoltarea și consolidarea genului operetei în România. Impactul său artistic a fost atât de profund, încât numele său a rămas emblematic până în prezent. Având în vedere faptul că Teatrul Național de Operă și Operetă din Galați poartă numele lui Nae Leonard, propunem organizarea anuală a unui Concurs Internațional de Interpretare Vocală, menit să aducă un omagiu acestei mari personalități a artei lirice rom ânești și să stimuleze promovarea excelenței în domeniul interpretării vocale. Ne dorim ca în cadrul acestui proiect să colaborăm cu majoritatea instituțiilor muzicale din România, precum: Opera Națională din București, Opera Comică pentru copii din București, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” București, Opera Națio nală Română Iași, Opera Națională Română Cluj - Napoca, Opera Maghiară de Stat Cluj - Napoca, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, Opera Națională Română din Timișoara, Opera din Brașov, Opera Română din Craiova, Filarmonica de Sta t Sibiu, Filarmonica „George Enescu” București, Filarmonica „Lyra - George Cavadia” din Brăila, Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Universitatea Națională de Muzică București, Universitea Națională de Arte „Georg e Enescu” Iași, Academia Națională de muzică „Gheorghe Dima” Cluj - Napoca, Universitatea „Transilvania” Brașov – Facultatea de Muzică, Universitatea de Vest – Facultatea de Muzică și Teatru din Timișoara, Universitatea din Oradea – Facultatea de arte, Univ ersitatea „Ovidius” – Facultatea de Arte din Constanța. Proiectul propus urmărește îndeplinirea unui set de obiective fundamentale, menite să sprijine dezvoltarea artei interpretative vocale și să contribuie la dinamizarea vieții muzicale naționale și regionale. Printre scopurile principale se numără: • Identificarea și promovarea tinerelor talente din domeniul interpretării vocale, atât la nivel național, cât și internațional; • Facilitarea accesului participanților la mediul profesional, prin crearea oportunității de a fi ascultați și evaluați de către personalități marcante ale instituțiilor muzicale din România; • Oferirea posibilității tinerilor interpreți de a evolua într - un spectacol/concert pe una dintre scenele importante ale țării; • Susținerea și promovarea valorilor interpretative românești, prin stimularea excelenței și a creativității în rândul noii generații de artiști lirici; • Dinamizarea colectivelor artistice din instituțiile muzicale ale țării, prin integrarea unor interpreți tineri și valoroși; 52 • Consolidarea vieții muzicale din regiunea Moldovei, având în vedere că, până în prezent, această zonă nu beneficiază de un concurs de interpretare vocală de o asemenea amploare și relevanță artistică. Aceste obiective conturează o inițiativă cu impact cultural semnificativ, atât la nivel local, cât și național. Concurs se adresează tinerilor interpreți vocali, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, atât din țară cât și din străinătate, care urmează studii de specialitate îm cadrul unor instituții de învățământ vocațional cu profil de interpretare vocală. Concursul va fi structurat în trei etape, concepute pentru a evalua progresiv nivelul artistic și tehnic al participanților, după cum urmează: Etapa I (eliminatorie) – În această fază vor fi selectați un număr maxim de 50 de concurenți, pe baza evaluării unei înregistrări video - audio. Aceasta trebuie să conțină interpretarea a două lucrări solistice de factură, realizate cu acompaniament pianistic. Selecția va fi real izată de comisia de specialitate, pe baza criteriilor de expresivitate vocală, acuratețe tehnică și adecvare stilistică. Etapa a II - a (semifinală) – Concurenții vor susține o probă în fața juriului, pe scena Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați. Vor prezenta două lucrări diferite față de cele interpretate în prima etapă, din repertoriul solistic, acompaniați la pian. În ca drul acestei etape, vor fi selectați 20 de concurenți (10 voci feminine și 10 voci masculine). Etapa a III - a (finala) – Finaliștii vor interpreta o arie dintr - o operă sau operetă, acompaniați de orchestra simfonică a Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”. Această probă va avea loc în fața juriului și a publicului, într - un cadru profesional, oferind concure nților oportunitatea de a demonstra capacitatea de a susține o interpretare scenică de înaltă calitate. Vor fi acordate următoarele premii: - Marele premiu pentru voce feminină - Marele premiu pentru voce masculină - Premiul publicului B. Programul „Educație prin artă ” Acest program este destinat atât tinerilor cât și adulților interesați să descopere universul artei, să descopere frumusețea creațiilor din sfera artelor vizuale, să pătrundă în tainele creațiilor muzicale și ale spectacolelor prezentate de Teatrul Naționa l de Operă și Operetă „Nae Leonard”. Programul cuprinde următoarele manifestări: - Ateliere/ masterclass - uri pentru tineri – întrucât instituția și - a lărgit domeniul de activitate prin Casa Artelor, aceste ateliere/ masterclass - uri sunt dedicate atât artiștilor plastici, cât și tinerilor muzicieni, fiind organizate în colaborare cu profesorii Facultății de Arte și a Liceului de Arte „D. Cuclin”. Fie că este vorba despre ateliere de creație ori masterclass - uri de interpretare vocală, scopul acestora este de a - i iniția pe tineri în lumea artelor, de a - i ajuta să își găsească și să își valor ifice talentul. - Tururi ghidate în culise – lumea teatrului a fascinat întotdeauna, indiferent de vârstă. Astfel, ne dorim să organizăm tururi ghidate elevilor, tinerilor și chiar adulților doritori pentru a le prezenta magia din spatele scenei, locurile în care sunt realizate costumele, decoruri le și unde artiștii se pregătesc pentru realizarea spectacolelor. - Întâlniri cu artiști – ne dorim să aducem mai aproape artiștii teatrului de public, iar astfel, ne - am propus să organizăm înainte de anumite concerte și spectacole întâlniri în foaierul Teatrului cu spectatorii. Dirijorii, soliștii, instrumentiștii, balerinii pot astfel intro duce spectatorii în contextul istoric, cultural, artistic al spectacolului, pentru o mai bună înțelegere a acestuia. - Parteneriate cu instituții de învățământ – un mod prin care ne dorim să atragem publicul tânăr în sala de spectacole și la evenimentele organizate de instituție este prin mobilizarea cadrelor didactice de a - i iniția pe elevi în lumea spectacolului muzical. - Concerte educative în spații neconvenționale – acestea vor fi organizate atât în aer liber, cât și în locații frecventate de gălățeni (Centrul Comercial Shopping City Mall), având un program de 53 scurtă durată și cu un repertoriu foarte atent selectat. Prin aceste concerte ne dorim să educăm gustul muzical al publicului. De asemenea, evenimentele organizate (concerte, vernisaje, spectacole etc.) vor fi însoțite de prezentări introductive , menite să ofere publicului repere privind contextul istoric, social și estetic în care au fost create și receptate lucrările vizualizate / audiate . C. Program „Festivaluri” Anual, Teatrul „Nae Leonard” organizează trei festivaluri de referință – Festivalul Internațional „Leonard,” Danube Jazz & Blues Festival și Festivalul „Folk la Dunăre”. Fiecare dintre aceste evenimente se concentrează pe genuri muzicale distincte, oferind astfel o paletă diversificată a preferințelor și intereselor publicului. De - a lungul timpului, toate cele trei festivaluri au devenit repere în arta muzicală românească . Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” își va continua tradiția organizării celui mai important festival al său – Festivalul Internațional „Leonard” – un eveniment de referință pentru arta interpretativă românească. Acest festival este dedicat cu precădere genurilor muzicale clasice – operă, operetă, concerte, recitaluri – aducând timp de o lună în f ața publicului cele mai importante titluri din repertoriu românesc și internațional . În cadrul Festivalului Internațional „Leonard” ne propunem să promovăm arta interpretativă de înaltă calitate, iar astfel, vom avea invitați de prestigiu – dirijori, soliști, instrumentiști. Pentru realizarea unor spectacole de referință, vom colabora cu r egizori, scenografi, designeri video, coregrafi consacrați , în vederea dinamizării atât a repertoriului instituției, cât și a ofertei culturale propuse publicului . Danube Jazz & Blues Festival, cel de - al doilea Festival organizat de Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, aduce în prim - plan fantezia și autenticitatea jazz - ului și blues - ului, invitând publicul să descopere universul acestor genuri. În cadr ul acestui eveniment, ne propunem să reunim timp de trei zile, cei mai importați artiști români și internaționali ai genurilor jazz și blues, ale căror interpretări să îmbine virtuozitatea instrumentală cu improvizația creativă, emoția cu energia. Publicul va avea astfel ocazia să descopere diversitatea stilistică și emoțională a acestor genuri, interpretată de artiști de marcă. Ne propunem ca prin acest Festival, orașul Galați să devină un reper al muzicii jazz și blues, să promovăm aceste genuri în rândul publicului larg și să oferim ocazia iubitorilor muzicii să asculte personalități de excepție. Un eveniment emblematic al muzicii românești, Festivalul „Folk la Dunăre” reunește artiști consacrați ai genului folk, oferind publicului o atmosferă vibrantă și emoționantă. Organizarea acestui festival reprezintă un mod prin care celebrăm tradiția muzici i folk românești și promovăm acest gen în rândul publicului. Ne propunem ca în următoarele stagiuni să aducem pe scenă cei mai importanți reprezentanți ai folk - ului românesc, să promovăm artiștii aflați la început de drum și să le oferim spectatorilor, tim p de trei zile, oportunitatea de a se bucura de muzică de calitate. Acest eveniment se va organiza în Grădina de vară „Leonard”, într - o atmosferă caldă și informală, pentru a le oferi iubitorilor de folk posibilitatea de a se bucura din plin de muzică, ver suri și briza ușoară a Dunării. În cadrul acestor festivaluri vom urmări atragerea unui număr cât mai mare de spectatori din diverse categorii pentru realizarea dezvoltării comunității prin cultură, dar ș i promovarea unor artiștii români ș i str ăini de tale internațională. Organizarea acestor evenimente în diverse perioade ale anului are rolul de a menține viu interesul publicului pentru reprezentațiile muzicale de genuri diverse. Fiecare eveniment, fiecare artist sau formație invitată vor fi selectate cu atenție, pe criterii calitative, profesionale, pentru a satisface exigențele tuturor spectatorilor. D. Program „Premiere” În cadrul acestui program, ne propunem ca în fiecare stagiune să includem 3 - 4 premiere, numărul acestora fiind determinat de alocările bugetare disponibile. Aceste producții au rolul de a diversifica și îmbogăți repertoriul instituției prin integrarea unor titluri reprezentative din repertoriul românesc și internațional, acoperind întreaga paletă de genuri abordate: operă, operetă, musical, comedii muzicale, spectacole pentru tineri și spectacole de balet. În ultimii ani, premierele au atras 54 un număr impresionant de spectatori și de aprecieri din partea criticilor de specialitate, demonstrând importanța noilor titluri și profesionalismul cu care acestea au fost aduse în fața publicului. Totodată, colaborările cu regizori, scenografi și coregra fi de renume au contribuit la realizarea unor producții de excepție, apreciate drept repede în domeniu. Ne dorim să continuăm această tradiție pentru a valorifica și promova arta interpretativă românească de înaltă calitate. E. Programul „Operă” Vor fi puse în scenă spectacole de anvergură atât de colectivele instituției, cât și cu participarea unor soliști, dirijori și regizori invitați, care vor aduce un plus de valoare fiecărei reprezentații. Spectacolele vor avea loc în sala teatrului, dar și open - air, în vederea atragerii unui public numeros prin promovarea acestui gen muzical complex . Instituția noastră are o importantă tradiție în susținerea și organizarea unor evenimente de prim rang, atât în sală cât și în locații neconvenționale, primul s pectacol de operă open - air, unic în țară la aceea vreme, având loc în Grădina Publică a orașului, în anul 2003. De atunci, periodic am susținut astfel de evenimente care au trezit interesul publicului și au atras mii de spectatori. Remarcăm în timp, o creștere a interesului publicului larg pentru spectacolele de operă , deoarece în ultimii ani aceste evenimente s - au organizat mereu că săli pline. F. Programul „Operetă” Acest program va cuprinde spectacole din repertoriul teatrului, premiere și refaceri, la care vor participa toate compartimentele artistice ale instituției, pentru promovarea tradițiilor culturale naționale ș i internaționale, atât din literatura muzicală clasică, dar ș i din cea a compozitorilor contemporani. În susținerea acestui program se va avea în vedere echilibrarea repertorială a instituției dar și punerea în valoare a calităților întregului colectiv artistic , astfel încât fiecare spectacol să capete valențele unui eveniment unic. Pentru realizarea acestui program se va colabora cu personalități marcante naționale și internaționale din domeniul regizoral, scenografic și muzical , astfel încât să realizăm totodată ș i o permanentă profesionalizare a colectivelor , o dinamizare a ofertei culturale și o creștere a nivelului artistic național. G. Programul „ Musical și Comedii muzicale” Spectacolele de musical și comediile muzicale au fost, încă de la apariția acestor genuri, o atracție constantă pentru publicul larg, datorită îmbinării artei dramatice cu cea muzicală. Acest program va fi susținut atât de soliștii, orchestra simfonică și corul teatrului, cât și de secția de Revistă – formată din soliști, actori și instrumentiști. Dorim să dezvoltăm profesional toate compartimentele artistice implicate, în special cel solistic – spre realizarea unui artist total, care înglobează în egală măsură performanța vocală, actoricească și de dans. Unul dintre obiectivele instituției îl constituie includerea în repertoriu a unor titluri de referință din genul musical - ului, având în vedere accesibilitatea acestui tip de spectacol pentru public, precum și aprecierea și interesul crescând manifestate fa ță de acesta în ultima perioadă. H. Programul „Concerte” Având în vedere faptul că Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” abordează o gamă largă de genuri aparținând muzicii culte, prin acest program ne propunem să prezentăm publicului lucrări de referință din repertoriul simfonic și vocal - simfonic, recunoscute pentru valoarea lor artistică și complexitatea expresivă. În vederea creșterii diversității și atractivității ofertei muzicale, vor fi invitați dirijori, soliști și instrumentiști de prestigiu, cu recunoaștere națională și internațională. Programul va include, totodată, concerte organizate cu ocazia unor evenimente culturale, religioase, academice sau sociale deosebite, precum: celebrarea a 50 de ani de căsnicie, acordarea titlului de „Cetățean de Onoare”, sărbătoarea Duminicii Floriilor ș i altele. 55 Evenimentele se vor desfășura în spații reprezentative pentru activitatea artistică, precum sala de spectacole a Teatrului, Grădina de vară „Leonard” și alte locații cu relevanță istorică și culturală, precum Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Cr eștine de la „Dunărea de Jos” sau Filarmonica „Lyra – George Cavadia” din Brăila. Integrarea constantă a activității artistice a instituției în viața culturală a municipiului Galați și a regiunii învecinate reprezintă un obiectiv strategic fundamental, urmărit încă de la înființare. În acest sens, Teatrul a încheiat și continuă să dezvo lte parteneriate cu principalele instituții culturale, educaționale și administrative din Galați și Brăila, în vederea organizării de evenimente și acțiuni culturale comune, cu impact pozitiv asupra comunității locale. Marcarea unor aniversări istorice, pr ecum și celebrarea unor sărbători naționale și internaționale, a oferit prilejul desfășurării unor manifestări artistice de amploare, caracterizate prin participarea activă și numeroasă a cetățenilor. I. Programul „Recitaluri” În cadrul acestui program, ne propunem să aducem în atenția publicului o serie de recitaluri variate – instrumentale, vocale și corale – având ca obiectiv principal promovarea muzicii camerale și corale. Având în vedere caracterul intim al acestor forme de expresie artistică, evenimentele se vor desfășura în spații care pot susține atmosfera specifică recitalurilor de acest tip, precum: foaierul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, Casa Artelor, sala Aula Magna a Universității „Dunărea de J os” din Galați, Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la „Dunărea de Jos”, Filarmonica „Lyra – George Cavadia” din Brăila, precum și alte locații. Din dorința de a facilita accesul publicului, vom organiza recitaluri și în spații publice , precum Shopping City Mall sau centrul orașului. Recitalurile vor fi susținute de artiști ai instituției, precum Cvintetul de suflători Euphonique Quintet , Trio Divertimento , soliștii Teatrului și alte formații camerale, dar și de invitați speciali – instrumentiști și interpreți vocali de renume, atât din țară, cât și de peste hotare. Scopul acestui program este de a facilita accesul diverselor segmente socio - profesionale la actul artistic de înaltă calitate, contribuind la educația muzicală a publicului și la consolidarea unei culturi muzicale durabile. Repertoriul propus va acoperi o paletă largă de epoci și curente muzicale, incluzând atât lucrări reprezentative din creația universală, cât și piese semnificative din patrimoniul muzical românesc – de la compoziții celebre, bine cunoscute publicului larg, până la lucrări mai puțin inter pretate sau în primă audiție , dar cu valoare artistică și impact. J. Programul „Jazz In The City” Acest program reprezintă o componentă distinctă a strategiei de diversificare a repertoriului Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, având drept obiectiv extinderea ofertei culturale și atragerea unui public variat, dincolo de cel tradițional al muzicii lirice. Proiectul constă în organizarea, în fiecare lună , a unor concerte dedicate muzicii jazz, gen artistic recunoscut pe plan internațional pentru complexitatea și expresivitatea sa. Sub titulatura „Jazz in the City”, programul își propune să aducă în fața publicului gălățean artiști consacrați și reprezenta nți de marcă ai jazzului românesc și internațional, asigurând astfel accesul comunității locale la experiențe sonore de înaltă ținută artistică. Astfel, programul „Jazz in the City” devine un vector de promovare a diversității culturale și un instrument de consolidare a legăturii dintre Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și comunitatea pe care o deservește, oferind lunar un cadru de întâlnire între artiști de prestigiu și publicul meloman. K. Programul „Spectacole de balet” Acest program va cuprinde spectacole de balet care vor avea loc atât în sala de spectacole a teatrului, dar și în alte locații , în colaborare cu Liceul de Arte „ D. Cuclin” ș i ș colile de dans private din Galați. Prin implicarea tinerilor în aceste spectacole, ne dorim să le trezim dragostea pentru arta dansului, din păcate insuficient promovată și exploatată, să le oferim cadrul în care să poată evolua profesional și să promovăm excelența. 56 De asemenea, ne - am propus ca prin acest program să asigurăm profesionalizarea ș i motivarea permanentă a colectivului de balet al teatrului, colaborând cu importanți coregrafi. Astfel, putem diversifica repertoriul instituției, aducând spectacole de balet de înaltă calitate publicului gălățean. L. Program „Spectacole pentru tineri ” Programul are ca obiectiv punerea în scenă a unor producții muzicale dedicate publicului adolescent, cu tematici accesibile, selectate din repertoriul clasic românesc și internațional. Prin intermediul acestui program urmărim promovarea genului teatrului muzical și stimularea interesului tinerilor pentru arta lirică. Grupul - țintă vizat îl constituie adolescenții cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, scopul principal fiind acela de a contribui la formarea unei noi generații de spectatori și iubitori ai acestui gen a rtistic. Totodată, programul propune o alternativă constructivă de petrecere a timpului liber, prin activități creative și interacțiuni sociale cu valoare educativă. Tematicile spectacolelor vor integra și o dimensiune formativă, vizând dezvoltarea caracte rului și a conduitei morale a tinerilor. În acest fel, instituția îți continuă tradiția de promovare a spectacolelor dedicate tineretului, tradiție reflectată constant în creșterea și consolidarea publicului spectator de - a lungul anilor. M. Program „Café concert Leonard” Acest program va fi susținut de artiștii secției de revistă, mai ales în perioada estivală, în spații neconvenționale ale orașului, precum Grădina Publică, Faleza Dunării, centrul orașului sau Shopping City Mall . Scopul acestuia este de a aduce muzica de calitate mai aproape de publicul larg, într - un cadru prietenos și neprotocolar, care să încurajeze interacțiunea directă dintre artiști și spectatori. Astfel, ne dorim să atragem un public cât mai variat, inclusiv pe cei care, în mod obișnuit, nu frecventea ză sala de spectacole a Teatrului. Repertoriul propus pentru aceste concerta va fi divers și atractiv, cuprinzând piese de muzică ușoară, folk, jazz ș.a. În acest fel, ne propunem să promovăm secția de Revistă și repertoriul său, mai ușor de înțeles și atractiv publicului larg, printr - o expunere constantă în comunitate. N. Programul „Vernisaje” Acest program s e înscrie în direcția strategică de diversificare a ofertei culturale a Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, urmărind consolidarea rolului său de pol cultural integrator în regiunea Dunării de Jos. Activitățile se vor desfășura la Casa Art elor, instituție aflată sub egida Teatrului, și vor fi realizate în parteneriat cu Facultatea de Arte a Universității „Dunărea de Jos” și Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin”. Programul are ca obiectiv principal promovarea creației artistice contemporane și a patrimoniului cultural național, printr - o serie de expoziții tematice dedicate unor domenii variate ale artelor vizuale și aplicate. Publicul va putea descoperi lucrări de grafică, pictură, gravură, iconografie, design vestimentar, cămăși tradiționale, precum și obiecte din patrimoniul cultural național. Pe lângă dimensiunea estetică, programul „Vernisaje” urmărește: încurajarea dialogului interdisciplinar între muzică, arte vizuale și arte decorative; susținerea tinerilor artiști aflați la început de carieră prin expunerea lucrărilor lor în cadrul unor evenimente de vizibilitate publică; crearea unui cadru educativ și cultural pentru comunitate, prin facilitarea accesului la forme variate de expresie artistică; dezvoltarea colaborării instituționale între Teatru, mediul universitar și învățământul preunive rsitar vocațional. Prin implementarea acestui program, Casa Artelor își asumă rolul de spațiu viu al dialogului cultural, iar Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” își extinde misiunea, devenind nu doar un promotor al muzicii culte, ci și un susținător al artelo r vizuale și al patrimoniului artistic românesc. 57 F. Previzionarea evoluției economico - financiare a Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și veniturile instituției ce pot fi atrase din alte surse 1. Proiectul de buget de venituri și cheltuieli pe perioada managementului Nr. Crt. Categorii 2025 - 2026 2026 - 2027 2027 - 2028 2028 - 2029 2029 - 2030 1. TOTAL VENITURI din care: Venituri proprii din activitatea de bază 900.000 1.000.000 1.200.000 1.300.000 1.400.000 Venituri proprii din surse atrase 35.000 40.000 50.000 50.000 50.000 Alte venituri proprii 15.000 20.000 25.000 25.000 25.000 Venituri din subvenții / alocații 20.000.000 24.000.000 26.000.000 28.000.000 30.000.000 Alte venituri - - - - - 2. TOTAL CHELTUIELI din care: Cheltuieli cu salarii 19.000.000 20.000.000 21.000.000 21.000.000 21.000.000 Alte cheltuieli de personal 150.000 150.000 150.000 150.000 150.000 Cheltuieli pentru proiecte 4 00.000 600.000 700.000 800.000 800.000 Cheltuieli cu colaboratori 800.000 1.200.000 1.200.000 1.200.000 1.200.000 Cheltuieli pentru reparații curente 200.000 300.000 300.000 400.000 400.000 Cheltuieli de întreținere 750.000 800.000 800.000 800.000 800.000 Alte cheltuieli cu bunuri și servicii 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 Cheltuieli de capital 80.000 150.000 150.000 150.000 150.000 2. Numărul estimat de beneficiari pentru perioada managementului: - La sediu 1) Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” 2025 - 2026 2026 - 2027 2027 - 2028 2028 - 2029 2029 - 2030 20.000 2 1 .000 2 2 .000 2 2 .000 2 2 .000 2) Casa Artelor 2025 - 2026 2026 - 2027 2027 - 2028 2028 - 2029 2029 - 2030 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000 - În afara sediului 2025 - 2026 2026 - 2027 2027 - 2028 2028 - 2029 2029 - 2030 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 58 G. Un țel, un vis, o necesitate Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați este o instituție cu o tradiție de aproape 70 de ani , servind ca un far călăuzitor pentru formarea și afirmarea a numeroase generații de artiști lirici, mulți dintre aceștia evoluând ulterior pe importante scene internaționale, purtând cu sine prestigiul și identitatea culturală a instituției gălățene. Într - un oraș - port situat pe malurile Dunării, această instituție își propune să devină nu doar un simbol cultural regional, ci și un punct de atracție pentru cei care călătoresc de - a lungul fluviului, o veritabilă „poartă de intrare” către universul muzici i. În acest context, un obiectiv strategic îl constituie valorificarea dimensiunii încă insuficient explorate a turismului cultural în regiunea Dunării de Jos. Având în vedere că, pe întreg parcursul Dunării – de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră – nu există o operă , Galațiul deține oportunitatea de a deveni un centru unic de promovare a patrimoniului muzical european, inclusiv prin evocarea simbolică a celebrului vals „Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici. Din punct de vedere al ariei de acoperire culturală, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” este singura instituție de acest tip într - un areal de aproximativ 250 km, deservind un public potențial de peste 1 milion de locuitori din județele Galați, Brăila și Tulcea, la care se adaugă aproximativ 800.000 de locuitori din județele Vrancea și Buzău. Totu și, infrastructura actuală nu corespunde standardelor necesare unei instituții cu vocație națională: sala de spectacole dispune de doar 400 de locur i, lipsește un pod scenic – considerat un element esențial pentru montarea producțiilor lirice de amploare – iar clădirea nu beneficiază de loje, săli de repetiții sau spații adecvate pentru depozitarea decorurilor și a recuzitei. Un moment de referință în evoluția instituției l - a constituit anul 2018, când aceasta și - a schimbat denumirea din Teatrul Muzical „Nae Leonard” în Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” , marcând o etapă strategică în procesul de consolidare a statutului său cultural la nivel național. În prezent, se impune însă un pas decisiv pentru dezvoltarea instituției: construirea unui nou sediu, modern și adecvat, care să reflecte atât rolul său în peisajul cultural românesc, cât și dinamica de dezvoltare a orașului Galați. Prin urmare, propunerea vizează edificarea unui imobil contemporan, cu dotări corespunzătoare cerințelor unei opere moderne și cu valoare simbolică de unică instituție lirică ridicată în România după anul 1950. În paginile următoare, sunt prezentate modele arhitecturale de teatre lirice moderne, amplasate strategic în orașe - port, ce pot constitui surse de inspirație pentru viitorul proiect gălățean. 59 Fig. 53 . Propunere arhitecturală realizată de Ionuț Mitrofan 60 Fig. 54 . Busan Opera House, Coreea de Sud 61 Fig. 55 . Sydney Opera House 62 63 64 Președinte de ședință, Anexa nr. 3 la HCL nr. 526/29.10.2025 MODELUL-CADRU AL CONTRACTULUI DE MANAGEMENT Încheiat în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare ordonanța de urgență CAP. I Părțile contractante ART. 1 (1) Ministerul .........................../Consiliul Județean/Local .......................... al Județului/Municipiului/Orașului/Comunei ........................, cu sediul în ............................, denumit în continuare autoritatea, reprezentat prin ............................., ministru/președintele al Consiliului Județean/Local/primar ................., în calitate de ordonator principal de credite, și (2) Doamna/Domnul ............................., domiciliată/domiciliat în ...................................................., posesoare/posesor a/al cărții de identitate seria .... nr. ....., eliberată de......................... la data de ............, CNP .............................................., în calitate de manager, funcție corespunzătoare celei de director general/director, prevăzută în legislația în vigoare privind salarizarea, al ................(denumirea instituției)............., d enumit în continuare manager, au încheiat prezentul contract de management, cu respectarea următoarelor clauze: CAP. II Obiectul contractului ART. 2 Prin prezentul contract, autoritatea încredințează managerului mandatul de a asigura conducerea și buna administrare a ......................., denumită în continuare instituția, pe baza proiectului de management aprobat, în schimbul plății unei remunerații. CAP. III Durata contractului ART. 3 (1) Prezentul contract se încheie pe durată determinată, producând efecte de la data de ............................. până la data de ....................., data încetării termenului pentru care a fost întocmit și aprobat proiectul de management, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul contract. (2) În cazul în care managerul deține o funcție de execuție sau de conducere în aceeași instituție ori în altă instituție de cultură, contractul individual de muncă pentru funcția respectivă se suspendă pe durata derulării contractului de management. CAP. IV Remunerația managerului ART. 4 (1) Pentru activitatea prestată conform dispozițiilor prezentului contract, managerul beneficiază de o remunerație lunară al cărei cuantum brut este cel corespunzător funcției de manager (director general/director), gradul ................, clasa de salarizare ....................., respectiv de .................... lei/lunar, din care se rețin impozitul și contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. (2) Remunerația prevăzută la alin. (1) se acordă managerului din bugetul instituției la data de ................... a fiecărei luni. CAP. V Drepturile și obligațiile părților ART. 5 (1) Managerul are, în principal, următoarele drepturi: a) să beneficieze de condiții corespunzătoare pentru realizarea obiectului prezentului contract; b) să primească remunerația prevăzută la art. 4 pentru activitatea prestată conform dispozițiilor prezentului contract; c) să beneficieze de locuință de serviciu în cazul în care nu are domiciliul în localitatea în care instituția își are sediul sau să primească, din bugetul autorității, o sumă lunară forfetară neimpozabilă, în cuantum de până la 50% din câștigul salarial mediu net pe economie, pentru a - și asigura cazarea; d) să beneficieze lunar de decontarea cheltuielilor de transport pentru două deplasări dus - întors în localitatea de domiciliu, în condițiile legii; e) să beneficieze de timp de odihnă anual, în număr de ...... zile, asimilabil concediului de odihnă aferent personalului contractual din instituțiile bugetare, precum și de indemnizația aferentă; f) să beneficieze de zile libere plătite pentru sărbătorile legale, evenimente familiale deosebite, acordate în condițiile prevăzute de legislația muncii, aplicabilă personalului contractual; g) să beneficieze de concediu medical potrivit legii; h) să beneficieze de decontarea cheltuielilor de delegare în interesul serviciului, în limita și în condițiile prevăzute pentru personalul din cadrul instituțiilor publice; i) să asigure pe perioada absenței motivate din instituție continuarea procesului managerial, prin desemnarea unei persoane care să exercite prerogativele de conducere și reprezentare ale acestuia; j) să încheie contracte individuale de muncă, contracte civile, precum și contracte privind dreptul de autor și drepturile conexe, fără ca durata acestora să depășească cu mai mult de un an durata contractului de management; k) să formuleze, în cuprinsul raportului de activitate, propuneri motivate privind modificarea clauzelor prezentului contract și/sau să propună noi proiecte pentru următoarea perioadă de raportare, cu respectarea cadrului general instituit prin proiectul de management, a bugetului aprobat și a legislației specifice; l) să reanalizeze sumele necesare realizării programului minimal, în raport cu valorile asumate prin angajamentele luate în proiectul de management, și să renegocieze anual programul minimal în funcție de bugetul alocat de autoritate pentru derularea contractului de management; rezultatele negocierilor vor face obiectul unor acte adiționale, părți integrante ale prezentului contract, conform dispozițiilor art. 25 alin. (2) din ordonanța de urgență; m) să depună, în cazul reorganizării instituției de către autoritate, un nou proiect de management, adaptat noii forme organizatorice a instituției, în termen de 45 de zile de la adoptarea actelor administrative sau normative de punere în aplicare a reorganizării instituției; n) să prezinte un nou proiect de management, în cazul în care rezultatul evaluării finale este mai mare sau egal cu 9, elaborat în conformitate cu cerințele caietului de obiective întocmit de autoritate, în condițiile legii; o) să participe, în calitate de autor sau, după caz, de artist interpret sau executant, potrivit dispozițiilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, la realizarea, în mod direct sau indirect, de proiecte în cadrul instituției pe care o conduce, dar numai în cazul în care acesta are studii de specialitate corespunzătoare sau experiența necesară, în condițiile legii; p)................................ (alte drepturi stabilite de părți, în condițiile legii). (2) Managerul are, în principal, următoarele obligații: a) să asigure conducerea și buna administrare a activității instituției pe care o reprezintă; b) să elaboreze și să propună spre aprobare autorității proiectul de buget al instituției și statul de funcții al instituției; c) să reprezinte instituția în raporturile cu terții; d) să încheie acte juridice în numele și pe seama instituției, în limitele de competență stabilite prin prezentul contract; e) să răspundă, potrivit legii, de angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor, în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare repartizate și aprobate, de realizarea veniturilor și de integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduce; f) să răspundă, potrivit legii, de organizarea și ținerea la zi a contabilității și de prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare, de organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice, de organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora, și de organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale; g) să decidă, în calitate de ordonator de credite, asupra modului de utilizare a bugetului aprobat pentru instituție, cu respectarea prevederilor legale; h) să îndeplinească angajamentele asumate prin proiectul de management, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul contract; i) să îndeplinească programele și proiectele asumate în cadrul programului minimal propriu prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul contract, raportat la resursele alocate de către autoritate; j) să asigure respectarea destinației subvențiilor/alocațiilor bugetare aprobate de autoritate; k) să înainteze autorității situațiile financiare trimestriale și anuale, încadrându - se în termenele stabilite de lege; l) să înainteze autorității raportul de activitate anual, în termen de 30 de zile de la termenul stabilit de autoritate pentru depunerea situațiilor financiare anuale; m) să înainteze autorității propuneri privind actualizarea regulamentului de organizare și funcționare, precum și să dispună măsurile necesare pentru elaborarea și/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial; n) să înștiințeze autoritatea cu privire la delegarea temporară a competențelor în perioada în care se află în imposibilitatea de a conduce instituția; o) să selecteze, să angajeze și/sau să concedieze personalul salariat, în condițiile legii; p) să negocieze clauzele contractelor încheiate conform prevederilor Codului civil sau conform legilor speciale, în condițiile legii; q) să dispună efectuarea evaluărilor anuale ale performanțelor salariaților, în condițiile legii; r) să stabilească măsuri privind protecția muncii și să faciliteze cunoașterea de către salariați a normelor de securitate a muncii; s) să depună declarația de avere și de interese în termenul stabilit de lege, la persoana responsabilă, în acest sens, din cadrul instituției; t) să înștiințeze autoritatea cu privire la deplasările pe care le va efectua în străinătate în interes de serviciu; u) în cazul în care nu a finalizat cursurile de atestare în domeniul managementului anterior încheierii prezentului contract, să participe, în termen de un an de la semnarea contractului de management, la cursurile de atestare în domeniul managementului, cursuri special organizate de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii; v) să cesioneze instituției pe care o conduce în baza prezentului contract de management drepturile patrimoniale, conform contractului de cesiune încheiat între manager și autoritate în condițiile Legii nr. 8/1996, pentru operele de creație intelectuală la a căror realizare participă în mod direct sau indirect și pentru care sunt utilizate resursele instituției; w) să păstreze confidențialitatea asupra datelor și informațiilor referitoare la activitatea instituției, care au un astfel de caracter sau care sunt stabilite ca având un astfel de caracter de către lege; x) să ia măsuri pentru asigurarea pazei instituției și a serviciilor de prevenire și stingere a incendiilor; y) să nu desfășoare activități sau manifestări de natură să prejudicieze interesul și prestigiul instituției; z) ....................................... (alte obligații stabilite de părți, în condițiile legii). ART. 6 (1) Autoritatea are, în principal, următoarele drepturi: a) să efectueze evaluarea anuală și finală a managementului, pe baza Regulamentului -cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, verificând modul în care au fost realizate obligațiile asumate prin prezentul contract, în raport cu resursele financiare alocate; b) să verifice modul în care sunt respectate clauzele contractuale de către manager și să solicite acestuia îndeplinirea sarcinilor, programelor și a celorlalte obligații asumate prin semnarea prezentului contract, în cadrul evaluărilor anuale și/sau finale ale managementului; c) să reanalizeze sumele necesare realizării programului, în raport cu angajamentele propuse de manager în proiectul de management, și să negocieze anual programul minimal, în funcție de bugetul aprobat de autoritate, cu asigurarea cheltuielilor de întreținere și funcționare pe întreg anul bugetar; rezultatele negocierilor vor face obiectul actelor adiționale, părți integrante ale prezentului contract; d) ................................................. (alte drepturi stabilite de părți, în condițiile legii). (2) Autoritatea are, în principal, următoarele obligații: a) să acorde managerului toate drepturile care decurg din contractul de management și din legislația în vigoare; b) să asigure instituției fondurile necesare pentru plata remunerației prevăzută la art. 4 pentru activitatea prestată conform dispozițiilor prezentului contract; c) să acorde managerului timp de odihnă anual, asimilabil concediului de odihnă, și indemnizația aferentă sau diurnă și cheltuieli de delegare în interesul serviciului; d) să acorde managerului zile libere plătite pentru sărbătorile legale, evenimente familiale deosebite, prin similitudine cu cele prevăzute în legislația muncii; e) să asigure managerului o locuință de serviciu, în cazul în care acesta nu are domiciliul în localitatea în care instituția își are sediul, sau, după caz, să plătească managerului o sumă lunară, forfetară, neimpozabilă, în cuantum de până la 50% din câștigul salarial mediu net pe economie, pentru a - i asigura cazarea; f) să dispună, dacă este cazul, decontarea lunară a cheltuielilor de transport pentru două deplasări dus - întors în localitatea de domiciliu, în condițiile legii; g) în cazul în care managerul nu a finalizat cursurile de atestare în domeniul managementului anterior încheierii prezentului contract, să asigure participarea acestuia la cursurile de atestare în domeniul managementului, cursuri special organizate de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală aflată în subordinea Ministerului Culturii, să prevadă sumele necesare în bugetul instituției publice de cultură și să suporte cheltuielile ocazionate de participarea la aceste cursuri: deplasare, cazare și diurnă, precum și costul cursurilor de management; h) ................................................. (alte obligații stabilite de părți, în condițiile legii). CAP. VI Obiective specifice ale managerului ART. 7 În scopul eficientizării managementului instituției, ținând seama de caietul de obiective, de proiectul de management aprobat, precum și de recomandările comisiei de concurs de proiecte de management, managerul are următoarele sarcini specifice: a) primul an de mandat ................................; b) al doilea an de mandat ...........................; (...) e) ultimul an de mandat .......................... . ART. 8 (1) Programul minimal este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul contract și este finanțat integral din subvenție, cu excepția instituțiilor care sunt finanțate integral din venituri proprii. (2) Programul minimal se negociază, anual, de autoritate și manager, în baza propunerilor din proiectul de management și a raportului de activitate, precum și în funcție de bugetul alocat de autoritate la începutul anului bugetar. (3) Ca urmare a negocierii prevăzute la alin. (2) se aprobă programul minimal anual și sumele necesare realizării acestuia, în termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului autorității, și se cuprinde în acte adiționale la prezentul contract. (4) În afara programului minimal, managerul poate decide realizarea și a altor proiecte care nu fac obiectul negocierii cu autoritatea. CAP. VII Evaluarea managementului ART. 9 (1) Evaluarea managementului se face anual și final pe baza Regulamentului - cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, verificând modul în care au fost realizate obligațiile asumate prin contractul de management, în raport cu resursele financiare alocate. (2) Evaluarea se face prin analizarea proiectelor realizate în cadrul programelor propuse și, după caz, autoritatea va ține cont și de activitățile realizate, altele decât cele din programul minimal. ART. 10 (1) Evaluarea managementului se realizează pe baza raportului de activitate înaintat de manager în termen de 30 de zile de la termenul stabilit de autoritate pentru depunerea situațiilor financiare anuale. (2) În termen de 60 de zile de la depunerea raportului de activitate, autoritatea are obligația să organizeze evaluarea managementului. (3) Evaluările sunt efectuate, după cum urmează: a) de la ............... la ........................ - prima evaluare (analiza raportului .... interviu ...); b) de la ............... la ........................ - (analiza raportului .... interviu ...); c) de la ................la ........................ - (analiza raportului .... interviu ...); .............................. x) de la .............. la .................. - evaluarea finală, cu respectarea dispozițiilor art. 37 alin. (2) din ordonanța de urgență (analiza raportului .... interviu ...). CAP. VIII Clauze speciale pentru deplasări profesionale ART. 11 (1) Managerul beneficiază de diurnă și cheltuieli de delegare în interesul serviciului, pe bază de documente justificative potrivit reglementărilor specifice în vigoare. (2) Deplasările în afara țării, în interesul instituției, se efectuează cu înștiințarea ordonatorului principal de credite. CAP. IX Clauze speciale legate de participarea directă sau indirectă la realizarea unor proiecte în cadrul instituției ART. 12 (1) În cazul în care managerul participă, în mod direct sau indirect, în calitate de autor ori de artist interpret sau executant, la realizarea de proiecte în cadrul instituției pe care o conduce, acesta beneficiază de o remunerație care nu poate depăși 10% din încasările nete corespunzătoare comunicării publice a operei la a cărei realizare a participat. (2) Cuantumul remunerației, precum și numărul maxim de proiecte care urmează să fie realizate direct sau la a căror realizare urmează să participe nemijlocit managerul, în condițiile prevăzute la alin. (1), sunt negociate anual în termen de 30 de zile de la realizarea evaluării anuale și se constituie în acte adiționale la prezentul contract. (3) Pentru primul an al prezentului contract de management, cuantumul remunerației va fi de ..........%, iar proiectele care urmează a fi realizate sunt prevăzute în anexa nr. 3, parte integrantă a contractului. CAP. X Clauze speciale legate de programul de activitate și timpul de odihnă ART. 13 (1) Programul de activitate este cel prevăzut în regulamentul intern al instituției. (2) Perioada de timp, asimilabilă concediului de odihnă, este de .............. zile lucrătoare, similară cu perioada prevăzută prin dispozițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. (3) Efectuarea timpului de odihnă, anual, asimilabil concediului de odihnă se realizează în baza unei programări anuale, stabilită la nivelul instituției și comunicată autorității. (4) Pentru perioada efectuării timpului de odihnă anual, asimilabil concediului de odihnă, managerul va dispune măsurile necesare pentru asigurarea continuității activității instituției, cu înștiințarea autorității asupra înlocuitorului/înlocuitorilor și a limitelor acestuia/acestora de competență. CAP. XI Condiții de încetare a contractului de management ART. 14 (1) Prezentul contract de management încetează în următoarele cazuri: a) dacă rezultatul evaluării anuale este sub 7; b) la expirarea duratei pentru care a fost încheiat; c) dacă managerul nu mai îndeplinește condițiile impuse de art. 3 din ordonanța de urgență; d) prin renunțarea managerului la mandatul încredințat; e) prin acordul părților; f) în cazul decesului sau al punerii sub interdicție judecătorească a managerului; g) la constatarea neîndeplinirii obiectivelor, a programului minimal din motive imputabile managerului, a nerealizării indicatorilor de referință stabiliți prin contractul de management sau a prejudicierii imaginii instituției ori a autorității, precum și la constatarea nerespectării dispozițiilor legate de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute de art. 27 din ordonanța de urgență. (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), managerul va acorda un preaviz de cel puțin 30 de zile; managerul este obligat să efectueze operațiunile de predare - primire a activității managerului interimar desemnat de autoritate. (3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. g), autoritatea va acorda managerului un preaviz de 15 zile. ART. 15 (1) Contractul de management se suspendă în cazurile prevăzute de lege sau cu acordul părților, la cererea motivată a managerului. (2) Contractul de management se suspendă de drept în următoarele cazuri: a) managerul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu, în condițiile Codului de procedură penală; b) în condiții de forță majoră. (3) Contractul de management se suspendă la inițiativa autorității în cazul în care managerul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu executarea prezentului contract, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. (4) Contractul de management se suspendă la inițiativa autorității în cazul în care față de manager s -a dispus măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune cu privire la fapte penale incompatibile cu exercitarea prezentului contra ct. (5) Suspendarea prezentului contract are ca efect suspendarea prestării activității de către manager și a acordării remunerației de către instituție. (6) În cazul suspendării prezentului contract din cauza unei fapte imputabile managerului, pe durata suspendării, acesta nu va beneficia de drepturile care rezultă din calitatea sa de manager. (7) În situația în care se constată nevinovăția managerului, acesta își reia activitatea în baza prezentului contract de management, dacă nu a expirat durata pentru care contractul a fost încheiat, beneficiind, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, de o despăgubire egală cu remunerația și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. (8) Pe durata suspendării contractului, autoritatea dispune măsurile necesare în vederea asigurării managementului instituției. CAP. XII Răspunderea contractuală ART. 16 (1) Managerul răspunde, în limitele stabilite de lege, pentru daunele produse instituției prin orice act al său, contrar intereselor instituției și/sau autorității, prin acte de gestiune, prin utilizarea abuzivă sau neglijentă a fondurilor instituției și/sau pentru neîndeplinirea responsabilităților prevăzute de ordonanța de urgență, de reglementările specifice instituției sau de regulamentul de organizare și funcționare al instituției. (2) În cazul în care există indicii privind săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu executarea prezentului contract, autoritatea are obligația de a sesiza organele competente. (3) În cazul în care autoritatea nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contract, managerul poate dispune măsurile legale de coerciție. CAP. XIII Soluționarea litigiilor ART. 17 Toate eventualele neînțelegeri privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea sau încetarea lui vor fi soluționate pe cale amiabilă sau prin mediere, în condițiile legii, iar, în cazul în care acest lucru nu este posibil, părțile se pot adresa instanțelor judecătorești competente. CAP. XIV Modificarea contractului ART. 18 (1) Prevederile prezentului contract pot fi modificate numai prin act adițional, cu acordul părților. (2) Părțile vor adapta contractul de management corespunzător reglementărilor legale intervenite ulterior încheierii acestuia și care îi sunt aplicabile. CAP. XV Clauza penală și forța majoră ART. 19 În cazul neexecutării obligației de a ....................., părțile stipulează că debitorul obligației se obligă la o anumită prestație/plată de penalități, după caz, în condițiile legii. ART. 20 (1) Forța majoră este stabilită și constatată în condițiile legii. (2) Forța majoră exonerează părțile contractante de îndeplinirea obligațiilor asumate prin prezentul contract de management, pe toată perioada în care aceasta acționează. (3) Îndeplinirea contractului va fi suspendată pe perioada de acțiune a forței majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părților până la apariția acesteia. (4) Partea contractantă care invocă forța majoră are obligația de a notifica celeilalte părți, în termen de 15 zile, producerea acesteia și de a lua orice măsuri care îi stau la dispoziție în vederea limitării consecințelor. (5) Dacă forța majoră acționează sau se estimează că va acționa o perioadă mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părți încetarea de plin drept a prezentului contract de management, fără ca vreuna dintre părți să poată pretinde celeilalte daune- interese. CAP. XVI Dispoziții finale ART. 21 Contractul de management*1) are ca anexe, părți integrante ale prezentului contract, următoarele documente: a) proiectul de management - anexa nr 1; b) programul minimal - anexa nr 2; c) proiectele care vor fi realizate de manager în primul an de mandat - anexa nr. 3; d) alte anexe, după caz. ART. 22 Prezentul contract se completează de drept cu dispozițiile ordonanței de urgență. ART. 23 Prezentul contract de management a fost întocmit astăzi, ...................., în 2 (două) exemplare, fiecare cu valoare de original, câte unul pentru fiecare parte. Autoritate, ............................ Manager, ............................ Președinte de ședință,